Piața asigurărilor, un jaf legal? Moldovenii au plătit 83 miliarde lei și au primit doar 29 miliarde

10 Mart. 2025, 10:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Mart. 2025, 10:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața asigurărilor din Republica Moldova a trecut printr-o transformare semnificativă în urma reformelor implementate de Banca Națională a Moldovei (BNM). După ani de lipsă de transparență, concurență limitată și tarife nejustificat de mari, sectorul asigurărilor a început să recupereze teren, înregistrând o creștere a penetrării pieței de la 0,7% din PIB în 2020 la 1,0% din PIB în 2023-2024, potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță.

Înainte de reformă, aproape 45% din primele de asigurare erau intermediate prin brokeri care percepeau comisioane de până la 45%, ceea ce afecta direct costurile suportate de consumatori. În plus, doar 35% din valoarea primelor achitate se întorceau la clienți sub formă de despăgubiri, un procent considerabil mai mic decât standardele internaționale.

În ultimii 25 de ani (2000-2024), consumatorii moldoveni au plătit 83 de miliarde de lei pentru asigurări (ajustat la inflație), dar au primit despăgubiri de doar 29 de miliarde de lei, ceea ce a evidențiat o problemă cronică în acest sector.

Reforma BNM a introdus mecanisme de transparență și concurență, care au dus la reducerea semnificativă a tarifelor în domeniul asigurărilor. Prețurile pentru Cartea Verde au scăzut cu până la 30%, de la 650 lei la aproximativ 450 lei. Asigurarea obligatorie auto internă (RCA) s-a ieftinit de peste două ori. Or, consumatorii pot acum compara online tarifele pe site-ul BNM, unde diferențele de preț sunt semnificative (ex: Cartea Verde pentru 15 zile variază între 437 și 980 lei).

În ciuda acestor progrese, comisioanele brokerilor rămân ridicate, iar în 2023-2024, aproximativ 42% din polițele Cartea Verde au fost intermediate prin brokeri, cu un comision mediu de 40%.

Un alt efect pozitiv al reformei este creșterea ratei despăgubirilor la 40,6% în 2024, comparativ cu anii anteriori. Totuși, acest procent rămâne sub standardele regionale (50-60%) și internaționale (70-80%), ceea ce arată că piața asigurărilor mai are de recuperat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!