Piața de capital e admirabilă, e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire! Tranzacții infime de 500 mil. lei în șase luni

Două evenimente caracterizează evoluțiile de pe piața de capital pe durata primelor 6 luni ale anului 2022. Volumul hârtiilor de valoare tranzacționate pe piața secundară a crescut cu 354,2 mil. lei sau de peste 40 de ori față de perioada similară a anului trecut, arată datele Bursei de Valori a Moldovei.

„Creșterea se datorează tranzacționării acțiunilor unei bănci comerciale. Acest gen de evenimente sunt obișnuite pentru piața de capital din Republica Moldova, care, fiind practic insignifiantă pentru economia țării, înregistrează schimbări importante sub acțiunea unor tranzacții care vizează hârtiile de valoare emise doar de un singur agent economic. Cel de-al doilea eveniment reprezintă o continuare a încercărilor inițiate anul anterior de către autoritățile administrației locale de atragere a unor fonduri în condiții mai favorabile față de cele oferite de către băncile comerciale, prin plasarea unor obligațiuni. În acest sens, volumul valorilor mobiliare plasate pe piața primară a fost de 65 mil. lei, în creștere cu 57,5 mil. lei sau de peste 8 ori mai mare față de situația din anul trecut pentru același interval calendaristic”, a declarat economistul Viorel Gîrbu pentru infodebit.md.

Respectivele evoluții au dusa la înregistrarea unui volum al tranzacțiilor pe piața de capital, la finele lunii iunie curent, în mărime de 479,4 mil. lei, în creștere de aproape trei ori, față de volumul tranzacțiilor înregistrate în perioada similară a anului trecut, care au fost de 160 mil. lei.

„Piața de capital este una subdezvoltată în Republica Moldova și autoritățile, regretabil, de o perioadă lungă de timp, nu reușesc să crească importanța acestui instrument pentru economie. Cele mai frecvente și ca număr, și ca volum, în special, sunt tranzacționate pe această piață hârtiile de valoare emise de către băncile comerciale, or, piața de capital este menită să ofere oportunități alternative de dezvoltare pentru celelalte sectoare economice, în contrapunere instrumentelor oferite de către băncile comerciale. Așa cum arată lucrurile, atingerea acestui deziderat încă nu este posibilă pentru economia națională”, mai spune Gîrbu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tranzactii #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.