Piața de capital e admirabilă, e sublimă, dar lipsește cu desăvârșire! Tranzacții infime de 500 mil. lei în șase luni

Două evenimente caracterizează evoluțiile de pe piața de capital pe durata primelor 6 luni ale anului 2022. Volumul hârtiilor de valoare tranzacționate pe piața secundară a crescut cu 354,2 mil. lei sau de peste 40 de ori față de perioada similară a anului trecut, arată datele Bursei de Valori a Moldovei.

„Creșterea se datorează tranzacționării acțiunilor unei bănci comerciale. Acest gen de evenimente sunt obișnuite pentru piața de capital din Republica Moldova, care, fiind practic insignifiantă pentru economia țării, înregistrează schimbări importante sub acțiunea unor tranzacții care vizează hârtiile de valoare emise doar de un singur agent economic. Cel de-al doilea eveniment reprezintă o continuare a încercărilor inițiate anul anterior de către autoritățile administrației locale de atragere a unor fonduri în condiții mai favorabile față de cele oferite de către băncile comerciale, prin plasarea unor obligațiuni. În acest sens, volumul valorilor mobiliare plasate pe piața primară a fost de 65 mil. lei, în creștere cu 57,5 mil. lei sau de peste 8 ori mai mare față de situația din anul trecut pentru același interval calendaristic”, a declarat economistul Viorel Gîrbu pentru infodebit.md.

Respectivele evoluții au dusa la înregistrarea unui volum al tranzacțiilor pe piața de capital, la finele lunii iunie curent, în mărime de 479,4 mil. lei, în creștere de aproape trei ori, față de volumul tranzacțiilor înregistrate în perioada similară a anului trecut, care au fost de 160 mil. lei.

„Piața de capital este una subdezvoltată în Republica Moldova și autoritățile, regretabil, de o perioadă lungă de timp, nu reușesc să crească importanța acestui instrument pentru economie. Cele mai frecvente și ca număr, și ca volum, în special, sunt tranzacționate pe această piață hârtiile de valoare emise de către băncile comerciale, or, piața de capital este menită să ofere oportunități alternative de dezvoltare pentru celelalte sectoare economice, în contrapunere instrumentelor oferite de către băncile comerciale. Așa cum arată lucrurile, atingerea acestui deziderat încă nu este posibilă pentru economia națională”, mai spune Gîrbu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#tranzactii #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.