Piața imobiliară a intrat în comă! Construcțiile rezidențiale s-au prăbușit cu peste 70%

12 Iun. 2026, 12:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Iun. 2026, 12:09 // Actual //  Ursu Victor

Piața imobiliară din Republica Moldova traversează cea mai gravă criză din ultimele șapte decenii, iar numărul locuințelor date în exploatare a ajuns la un minim istoric. Avertismentul a fost lansat de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit datelor prezentate de expert, după recordul de 899 de mii de metri pătrați de locuințe date în exploatare în anul 2021, sectorul construcțiilor rezidențiale a intrat într-un declin accentuat. În anul 2025 au fost finalizați doar 333 de mii de metri pătrați de locuințe, iar în primul trimestru din 2026 doar 17 mii de metri pătrați.

Calculat în ritm anualizat, volumul construcțiilor rezidențiale a coborât la aproximativ 237 de mii de metri pătrați, cel mai redus nivel înregistrat vreodată în Republica Moldova.

„Niciodată în ultimii 70 de ani nu s-a dat în exploatare atât de puțin. Avem un blocaj pe piața imobiliară, iar situația este deosebit de gravă în municipiul Chișinău”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Capitala, care concentrează aproximativ 70% din toate locuințele construite în țară, este și cea mai afectată de această evoluție. Dacă în 2025 în Chișinău au fost date în exploatare 203 mii de metri pătrați de locuințe, în primele trei luni ale anului 2026 indicatorul a coborât la doar 5 mii de metri pătrați. În termeni anualizați, municipiul a ajuns la doar 117 mii de metri pătrați, un nou minim istoric.

Expertul susține că principalele cauze ale blocajului sunt reducerea numărului de autorizații de construcție, încetinirea activității în sector și dificultățile întâmpinate de dezvoltatori în procesul de dare în exploatare a locuințelor finalizate.

Deși tranzacțiile de vânzare-cumpărare continuă, problema majoră este lipsa locuințelor noi care ajung efectiv pe piață.

„Procesul de autorizare, construcție și dare în exploatare s-a complicat semnificativ, iar efectele se văd în scăderea dramatică a volumelor construite”, a explicat Ioniță.

Datele prezentate arată că și raportat la populație situația este fără precedent. Dacă în urmă cu 70 de ani se dădeau în exploatare aproximativ 40 de metri pătrați de locuințe la 100 de locuitori, în prezent indicatorul a coborât la doar 7 metri pătrați, cel mai redus nivel din istoria țării.

Un alt semnal de alarmă vine din piața apartamentelor. Dacă în anii 1980 erau date anual în exploatare aproximativ 8.000 de apartamente, iar în 2021 circa 6.700, în prezent ritmul anualizat indică doar aproximativ 1.000 de apartamente noi pe an în Chișinău.

În ultimii trei ani au fost finalizate aproximativ 4.500 de apartamente, mai puține decât într-un singur an de vârf al pieței imobiliare.

Analiza mai arată că Republica Moldova investește semnificativ mai puțin în construcții rezidențiale decât alte state europene. În 2025, investițiile în locuințe au reprezentat doar 1,4% din PIB, comparativ cu 3% în România și aproximativ 5% media Uniunii Europene.

26 Oct. 2026, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 10:40 // Actual //  Ursu Victor

Administrația președintelui american Donald Trump i-a propus fostului premier al Ungariei, Viktor Orban, să candideze pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite (ONU). Inițiativa ar beneficia inclusiv de sprijinul Rusiei și Chinei, ceea ce ar putea transforma politicianul ungar într-un candidat cu șanse importante în negocierile pentru conducerea organizației mondiale, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând surse din trei țări.

Potrivit publicației americane, oficialii administrației Trump au purtat discuții preliminare cu reprezentanții Moscovei și Beijingului, iar cele două puteri s-ar fi arătat favorabile unei candidaturi comune. Un reprezentant al Departamentului de Stat susține că Orban ar putea obține fără dificultăți opt voturi în Consiliul de Securitate al ONU, în timp ce atingerea pragului de zece voturi din totalul de 15 este considerată realizabilă.

Reprezentantul american l-a descris pe fostul premier ungar drept un „candidat de vis” pentru conservatorii americani, invocând pozițiile sale împotriva migrației în masă, organizațiilor neguvernamentale liberale și instituțiilor pe care le consideră dominate de stânga.

Sursele WSJ afirmă că oficialii americani l-au contactat direct pe Viktor Orban pentru a afla dacă este interesat să preia conducerea ONU. Politicianul ar fi răspuns că este dispus să analizeze propunerea, dar nu intenționează să intre în cursă fără garanții suficiente că poate obține victoria. Orbán a refuzat să comenteze informațiile pentru publicația americană.

Planul Washingtonului intervine într-un moment în care marile puteri negociază succesiunea actualului secretar general al ONU, António Guterres, al cărui mandat expiră la 31 decembrie 2026. Noul conducător al organizației urmează să își înceapă mandatul la 1 ianuarie 2027.

Potrivit procedurilor ONU, viitorul secretar general trebuie să fie recomandat de Consiliul de Securitate, cu cel puțin nouă voturi favorabile și fără veto din partea vreunuia dintre cei cinci membri permanenți: Statele Unite, Rusia, China, Franța și Regatul Unit. Ulterior, candidatura trebuie aprobată de Adunarea Generală.

În prezent, printre candidații înscriși în cursă se numără directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și Rebeca Grynspan, conducătoarea Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare. Niciunul dintre candidați nu a obținut până acum consensul necesar între membrii permanenți ai Consiliului de Securitate.

Viktor Orban a condus Ungaria timp de 16 ani consecutivi, din 2010 până în 2026, devenind unul dintre cei mai longevivi lideri europeni. Guvernarea sa s-a remarcat prin conflicte repetate cu instituțiile Uniunii Europene privind statul de drept, migrația și relațiile cu Rusia.

La alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, partidul său Fidesz a pierdut puterea în fața formațiunii Tisza, conduse de Péter Magyar, care a devenit ulterior prim-ministru. Înaintea scrutinului, administrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru Orbán, însă acesta nu a reușit să obțină un nou mandat.

Potrivit WSJ, o eventuală numire a lui Orbán în fruntea ONU ar putea schimba raporturile politice din interiorul organizației, având în vedere relațiile sale apropiate cu Donald Trump și Vladimir Putin. Publicația apreciază că fostul premier ungar ar putea deveni un apărător al intereselor Kremlinului și ale altor lideri autoritari, o perspectivă care ar putea provoca opoziție din partea unor state occidentale.