Piața jucăriilor prosperă! Chinezii au cucerit UE

UE este un importator net de jucării din restul lumii, cu jucării în valoare de 7,1 miliarde de euro importate din țări extracomunitare în 2021, arată datele Eurostat. Exporturile extra-UE au totalizat aproximativ o treime din această sumă (2,4 miliarde EUR). România a importat jucării în valoare de aproximativ 188 milioane de euro din afara blocului comunitar în 2021.

China a fost cel mai mare furnizor de jucării pentru UE, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, cu mult înaintea Vietnamului (4%) și a Regatului Unit (2%). Aproximativ o cincime din importurile de jucării din UE au mers către Germania (19%), în timp ce Țările de Jos și Franța au reprezentat 17% și, respectiv, 11%.

Principala destinație de export din afara UE, cu mai mult de un sfert din exporturi, a fost Regatul Unit (27%), urmat de Elveția (12%) și Statele Unite (11%). Împreună, aceste țări au reprezentat jumătate din exporturile extra-UE în valoare. Mai mult de jumătate din jucăriile exportate din UE au provenit din Cehia (34%), Germania (21%) și Belgia (7%).

Exporturile de jucării ale Bulgariei s-au situat la 79,6 milioane de euro, cele ale Ungariei la 178,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de jucării ale Poloniei se situează la 485 milioane de euro iar cele ale Cehiei la 978 milioane de euro.

Eurostat menționează că fluxurile comerciale olandeze sunt supraestimate din cauza așa-numitului “efect Rotterdam” (sau comerț de cvasi-tranzit): mărfurile cu destinația alte țări ale UE ajung în porturile olandeze și, în conformitate cu normele UE, sunt înregistrate ca importuri extra-UE de către Țările de Jos (țara în care mărfurile sunt puse în liberă circulație). Acest lucru, la rândul său, mărește fluxurile intra-UE din Țările de Jos către acele state membre în care mărfurile sunt reexportate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #jucarii #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.