Piața jucăriilor prosperă! Chinezii au cucerit UE

UE este un importator net de jucării din restul lumii, cu jucării în valoare de 7,1 miliarde de euro importate din țări extracomunitare în 2021, arată datele Eurostat. Exporturile extra-UE au totalizat aproximativ o treime din această sumă (2,4 miliarde EUR). România a importat jucării în valoare de aproximativ 188 milioane de euro din afara blocului comunitar în 2021.

China a fost cel mai mare furnizor de jucării pentru UE, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, cu mult înaintea Vietnamului (4%) și a Regatului Unit (2%). Aproximativ o cincime din importurile de jucării din UE au mers către Germania (19%), în timp ce Țările de Jos și Franța au reprezentat 17% și, respectiv, 11%.

Principala destinație de export din afara UE, cu mai mult de un sfert din exporturi, a fost Regatul Unit (27%), urmat de Elveția (12%) și Statele Unite (11%). Împreună, aceste țări au reprezentat jumătate din exporturile extra-UE în valoare. Mai mult de jumătate din jucăriile exportate din UE au provenit din Cehia (34%), Germania (21%) și Belgia (7%).

Exporturile de jucării ale Bulgariei s-au situat la 79,6 milioane de euro, cele ale Ungariei la 178,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de jucării ale Poloniei se situează la 485 milioane de euro iar cele ale Cehiei la 978 milioane de euro.

Eurostat menționează că fluxurile comerciale olandeze sunt supraestimate din cauza așa-numitului “efect Rotterdam” (sau comerț de cvasi-tranzit): mărfurile cu destinația alte țări ale UE ajung în porturile olandeze și, în conformitate cu normele UE, sunt înregistrate ca importuri extra-UE de către Țările de Jos (țara în care mărfurile sunt puse în liberă circulație). Acest lucru, la rândul său, mărește fluxurile intra-UE din Țările de Jos către acele state membre în care mărfurile sunt reexportate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #jucarii #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.