Piața jucăriilor prosperă! Chinezii au cucerit UE

UE este un importator net de jucării din restul lumii, cu jucării în valoare de 7,1 miliarde de euro importate din țări extracomunitare în 2021, arată datele Eurostat. Exporturile extra-UE au totalizat aproximativ o treime din această sumă (2,4 miliarde EUR). România a importat jucării în valoare de aproximativ 188 milioane de euro din afara blocului comunitar în 2021.

China a fost cel mai mare furnizor de jucării pentru UE, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, cu mult înaintea Vietnamului (4%) și a Regatului Unit (2%). Aproximativ o cincime din importurile de jucării din UE au mers către Germania (19%), în timp ce Țările de Jos și Franța au reprezentat 17% și, respectiv, 11%.

Principala destinație de export din afara UE, cu mai mult de un sfert din exporturi, a fost Regatul Unit (27%), urmat de Elveția (12%) și Statele Unite (11%). Împreună, aceste țări au reprezentat jumătate din exporturile extra-UE în valoare. Mai mult de jumătate din jucăriile exportate din UE au provenit din Cehia (34%), Germania (21%) și Belgia (7%).

Exporturile de jucării ale Bulgariei s-au situat la 79,6 milioane de euro, cele ale Ungariei la 178,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de jucării ale Poloniei se situează la 485 milioane de euro iar cele ale Cehiei la 978 milioane de euro.

Eurostat menționează că fluxurile comerciale olandeze sunt supraestimate din cauza așa-numitului “efect Rotterdam” (sau comerț de cvasi-tranzit): mărfurile cu destinația alte țări ale UE ajung în porturile olandeze și, în conformitate cu normele UE, sunt înregistrate ca importuri extra-UE de către Țările de Jos (țara în care mărfurile sunt puse în liberă circulație). Acest lucru, la rândul său, mărește fluxurile intra-UE din Țările de Jos către acele state membre în care mărfurile sunt reexportate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #jucarii #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.