Piața jucăriilor prosperă! Chinezii au cucerit UE

UE este un importator net de jucării din restul lumii, cu jucării în valoare de 7,1 miliarde de euro importate din țări extracomunitare în 2021, arată datele Eurostat. Exporturile extra-UE au totalizat aproximativ o treime din această sumă (2,4 miliarde EUR). România a importat jucării în valoare de aproximativ 188 milioane de euro din afara blocului comunitar în 2021.

China a fost cel mai mare furnizor de jucării pentru UE, reprezentând 83% din importurile de jucării în 2021, cu mult înaintea Vietnamului (4%) și a Regatului Unit (2%). Aproximativ o cincime din importurile de jucării din UE au mers către Germania (19%), în timp ce Țările de Jos și Franța au reprezentat 17% și, respectiv, 11%.

Principala destinație de export din afara UE, cu mai mult de un sfert din exporturi, a fost Regatul Unit (27%), urmat de Elveția (12%) și Statele Unite (11%). Împreună, aceste țări au reprezentat jumătate din exporturile extra-UE în valoare. Mai mult de jumătate din jucăriile exportate din UE au provenit din Cehia (34%), Germania (21%) și Belgia (7%).

Exporturile de jucării ale Bulgariei s-au situat la 79,6 milioane de euro, cele ale Ungariei la 178,5 milioane de euro, în timp ce exporturile de jucării ale Poloniei se situează la 485 milioane de euro iar cele ale Cehiei la 978 milioane de euro.

Eurostat menționează că fluxurile comerciale olandeze sunt supraestimate din cauza așa-numitului “efect Rotterdam” (sau comerț de cvasi-tranzit): mărfurile cu destinația alte țări ale UE ajung în porturile olandeze și, în conformitate cu normele UE, sunt înregistrate ca importuri extra-UE de către Țările de Jos (țara în care mărfurile sunt puse în liberă circulație). Acest lucru, la rândul său, mărește fluxurile intra-UE din Țările de Jos către acele state membre în care mărfurile sunt reexportate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iimport #jucarii #china #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.