Moldova va începe să întoarcă banii împrumutați de la UE abia peste 10 ani. Rata dobânzii și condițiile

Republica Moldova va începe să ramburseze creditele contractate în contextul sprijinului de 1,8 miliarde de euro, acordat de UE, abia peste zece ani. Din suma totală, circa 300 de milioane de euro sunt granturi, iar restul – împrumuturi la condiții avantajoase.

Conform Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, perioada de rambursare va constitui până la 40 de ani. Rata dobânzii, indicativ 3%, este mult mai mică decât cea la care Moldova ar putea accesa acum credite.

Banii urmează să fie utilizați pentru consolidarea infrastructurii, securitate energetică și interconexiuni cu UE, construcția a două spitale la Cahul și Bălți. De asemenea, o parte din bani va fi alocată pentru a sprijini afacerile, de aceștia urmând să beneficieze circa 25.000 de întreprinderi, inclusiv mici.

Acest ajutor este rezultatul aproape a unui an de lucru, din momentul în care Comisia Europeană a propus Consiliului în decembrie anul trecut să deschidă negocierile de aderare, iar Consiliul a luat această decizie, iată de atunci s-au început eforturile pe care le-am depus atât la Bruxelles, cât și la Chișinău. Am avut multe vizite, acum este momentul când acest instrument a fost definitivat și a putut fi anunțat publicului”, explica anterior Cristina Gherasimov.

Amintim că ajutorul de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova a fost anunțat joi, 10 octombrie 2024, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Banii sunt alocați pentru 3 ani, prin intermediul unui mecanism similar celui aplicat în privința statelor balcanice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conditii #credit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat Canada cu noi taxe vamale, acuzând autoritățile de la Ottawa că gestionează defectuos incendiile de vegetație, al căror fum a acoperit o mare parte din nordul SUA și a determinat emiterea unor avertizări privind calitatea periculoasă a aerului.

„Statele Unite sunt invadate inutil de un aer murdar, poluat și nesănătos”, a scris Trump pe platforma Truth Social. Liderul de la Casa Albă a acuzat Canada de „neglijență deliberată” și a anunțat că îl va contacta pe premierul canadian Mark Carney pentru a cere explicații, susținând că autoritățile nu și-au întreținut corespunzător pădurile și vegetația.

Declarațiile vin în contextul în care Canada se confruntă cu unul dintre cele mai grave sezoane de incendii forestiere din ultimii ani. Potrivit Sistemului canadian de informare privind incendiile, în țară erau active vineri aproximativ 888 de incendii, dintre care peste 190 în provincia Ontario, majoritatea nefiind încă ținute sub control.

Tensiunile au fost amplificate și de mai mulți congresmeni republicani, care au acuzat Ottawa că nu investește suficient în prevenirea incendiilor și au avertizat că SUA ar putea lua în calcul intervenții directe în zonele de frontieră. Unii dintre aceștia au reluat inclusiv ideea susținută anterior de Trump privind transformarea Canadei în cel de-al 51-lea stat american.

Autoritățile canadiene au respins acuzațiile. Premierul provinciei Ontario, Doug Ford, le-a cerut oficialilor americani să ofere sprijin în locul criticilor.

„Poate că, în loc să vă plângeți, ar trebui să trimiteți ajutor. Noi am făcut exact același lucru pentru prietenii noștri americani în timpul incendiilor din California și al uraganelor”, a declarat Ford.

Premierul canadian Mark Carney a subliniat, la rândul său, că schimbările climatice reprezintă o responsabilitate comună.

„Schimbările climatice sunt responsabilitatea tuturor, inclusiv a Statelor Unite”, a afirmat acesta.

Ministrul canadian responsabil de gestionarea situațiilor de urgență a amintit că cele două state cooperează de zeci de ani în combaterea incendiilor, în baza unui acord bilateral semnat încă din 1982 și consolidat printr-o nouă înțelegere după summitul G7 din 2025.

Între timp, incendiile au mistuit deja aproape trei milioane de hectare de teren în Canada, iar fumul s-a extins peste mai multe state americane, inclusiv Minnesota, Michigan, Pennsylvania, Ohio și New York.

Vineri, Detroit înregistra cea mai slabă calitate a aerului dintre marile orașe ale lumii, potrivit platformei IQAir, fiind urmat de Chicago și Washington. În numeroase regiuni au fost anulate activități în aer liber, autoritățile recomandând populației să rămână în locuințe.

Fumul dens a redus vizibilitatea inclusiv în New York și Washington, unde monumente precum Empire State Building și Statuia Libertății au fost aproape complet acoperite de ceață. Situația este monitorizată și în perspectiva finalei Cupei Mondiale dintre Argentina și Spania, programată duminică pe stadionul MetLife din New Jersey, la care este așteptat să participe și Donald Trump.

Specialiștii resping însă afirmațiile potrivit cărora incendiile ar fi rezultatul exclusiv al unei administrări defectuoase a pădurilor. Oamenii de știință susțin că temperaturile ridicate, seceta și schimbările climatice au favorizat extinderea focarelor, iar multe dintre incendii ard în regiuni izolate, unde sunt extrem de dificil de controlat.