Moldova va începe să întoarcă banii împrumutați de la UE abia peste 10 ani. Rata dobânzii și condițiile

11 Oct. 2024, 16:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Oct. 2024, 16:33 // Actual //  bani.md

Republica Moldova va începe să ramburseze creditele contractate în contextul sprijinului de 1,8 miliarde de euro, acordat de UE, abia peste zece ani. Din suma totală, circa 300 de milioane de euro sunt granturi, iar restul – împrumuturi la condiții avantajoase.

Conform Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, perioada de rambursare va constitui până la 40 de ani. Rata dobânzii, indicativ 3%, este mult mai mică decât cea la care Moldova ar putea accesa acum credite.

Banii urmează să fie utilizați pentru consolidarea infrastructurii, securitate energetică și interconexiuni cu UE, construcția a două spitale la Cahul și Bălți. De asemenea, o parte din bani va fi alocată pentru a sprijini afacerile, de aceștia urmând să beneficieze circa 25.000 de întreprinderi, inclusiv mici.

Acest ajutor este rezultatul aproape a unui an de lucru, din momentul în care Comisia Europeană a propus Consiliului în decembrie anul trecut să deschidă negocierile de aderare, iar Consiliul a luat această decizie, iată de atunci s-au început eforturile pe care le-am depus atât la Bruxelles, cât și la Chișinău. Am avut multe vizite, acum este momentul când acest instrument a fost definitivat și a putut fi anunțat publicului”, explica anterior Cristina Gherasimov.

Amintim că ajutorul de 1,8 miliarde de euro pentru Moldova a fost anunțat joi, 10 octombrie 2024, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Banii sunt alocați pentru 3 ani, prin intermediul unui mecanism similar celui aplicat în privința statelor balcanice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.