Piramida TUX s-a prăbușit cu scandal: conturi blocate, bani dispăruți

Piramida financiară TUX a început să se destrame, după ce, în seara zilei de 7 octombrie, la ora 20:00, utilizatorii din Republica Moldova au primit un mesaj pe platformă: pentru a-și menține conturile active, sunt obligați să depună 100 USDT în 24 de ore. În caz contrar, sistemul amenința că le va bloca permanent accesul. O numărătoare inversă, afișată în aplicație, le sporea presiunea.

Mesajul, prezentat sub pretextul „standardelor internaționale KYC”, reprezintă una dintre ultimele încercări de a stoarce bani dintr-o schemă care acum se dovedește a fi o escrocherie piramidală clasică. În realitate, taxele „de conformitate” nu au nicio bază legală, ci sunt inventate pentru a atrage noi depuneri într-un sistem deja colapsat.

Paradoxal, Tux Digital Frontier Technologies se prezenta drept un „lider global în tehnologia blockchain”, cu sediul în Canada și o istorie ce începe în 2014. Compania susține că a fost premiată cu licența MSB în SUA în 2018 și că sistemul său de tranzacționare „TUX System” era unul dintre cele mai performante din lume. Lansarea din 2020 fusese prezentată ca un moment de cotitură, extinzându-se din Europa și SUA către întreaga lume.

Platforma se lăuda cu peste 1,2 milioane de utilizatori și posibilitatea de a tranzacționa peste 5.000 de criptomonede fără comisioane. Printre investitori apăreau nume grele precum Balderton Capital, Index Ventures și chiar SoftBank. Iar fondatorul Mathias Anderson promitea o „revoluție” în serviciile financiare digitale, mizând pe Web 3.0, DeFi și NFT-uri.

Acum însă, toate aceste promisiuni s-au prăbușit sub greutatea realității: TUX se dovedește a fi o schemă piramidală care și-a pierdut credibilitatea. Conturile utilizatorilor sunt blocate, banii inaccesibili, iar „taxele fantomă” afișate pe ecran confirmă că sistemul a intrat într-o fază finală de șantaj digital disperat.

Mai mult, pe site-ul său local, Platforma de Tranzacționare Tux Moldova se promova ca o soluție completă pentru traderii de criptomonede, promițând acces la materiale educaționale, strategii avansate și instrumente AI pentru analize de piață în timp real. Tot acolo, compania se lăuda cu o serie de premii internaționale: Global Forex Awards 2024: „Cea mai bună platformă” și „Cei mai buni brokeri cripto fintech ai anului”, Global Brands Magazine 2023: „Cel mai rapid broker în creștere” și în 2022: „Cel mai inovator broker online”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tux #crypto #platforma

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză