Planul șocant al lui Bolea: Palatul Feroviarilor, bijuteria CFM, ar putea fi vândut pentru a acoperi datoriile uriașe

Calea Ferată din Moldova (CFM) continuă să se confrunte cu dificultăți financiare majore, înregistrând pierderi de 228 de milioane de lei în 2024, a declarat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”. Potrivit oficialului, situația companiei este critică, iar activitatea curentă nu acoperă cheltuielile.

Printre soluțiile propuse de ministru se numără vânzarea unor active valoroase, inclusiv Palatul Feroviarilor, o clădire emblematică situată în centrul Chișinăului.

„Cred că administrația CFM ar trebui să scoată la vânzare Palatul Feroviarilor pentru a obține resurse financiare necesare plății salariilor. Este o decizie dificilă, dar necesară în condițiile actuale”, a subliniat Bolea.

Ministrul a amintit că, în 2023, Spitalul Feroviarilor a fost transferat sub administrarea Ministerului Sănătății, deoarece reprezenta o povară financiară suplimentară pentru companie. Cu toate acestea, datoriile continuă să crească, ajungând la peste 162 de milioane de lei la sfârșitul lunii ianuarie 2025.

În octombrie 2024, au fost alocate 60 de milioane de lei pentru a acoperi temporar salariile angajaților, însă aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a stabiliza situația.

Vladimir Bolea a subliniat necesitatea identificării unor soluții pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea CFM. „Trebuie să găsim modalități și căi de dezvoltare durabilă. Altfel, aceste datorii și pierderi vor continua să afecteze grav compania și angajații săi”, a declarat ministrul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #CFM #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică „Construim Încredere” avertizează că pachetul de modificări fiscale propus pentru anul 2027 transferă o parte importantă a poverii fiscale direct asupra cetățenilor, familiilor tinere, agricultorilor și întreprinderilor locale — în timp ce autoritățile vorbesc doar despre veniturile suplimentare la buget, dar tac despre factura care va ajunge în casele oamenilor.

Potrivit unei declarații emise de Mișcare, un val de creșteri de TVA și accize noi lovește simultan în cheltuielile esențiale ale vieții de zi cu zi:

Energie electrică: TVA crește de la 0% la 20% — factura unei familii cu un consum de ~200 kWh/lună s-ar majora cu peste 1.700 lei/an.
Gaze naturale, lemne de foc, alimente, medicamente: TVA crește de la 8% la 20%.
Produse pentru sugari și copii mici: se elimină scutirea de TVA — într-o țară confruntată cu depopulare și scăderea natalității.
Locuințe și cumpărături online (Temu, AliExpress, Shein): se anulează scutirile de TVA și se aplică cota standard de 20%.
Combustibil, autoturisme, băuturi răcoritoare: accize noi sau majorate, care se transferă în prețuri pe tot lanțul economic.
HoReCa și tehnică agricolă: TVA de 20%, cu efect direct asupra afacerilor mici și a investițiilor în agricultură.

Astfel, pentru cheltuielile de bază, costul suplimentar estimat pentru o familie tipică este de până la 12.580 de lei. Cu medicamente, produse pentru copii, HoReCa, autoturisme și locuințe incluse, impactul real poate depăși cu ușurință 15.000–20.000 lei pe an.

Îngrijorările expuse de Mișcarea Civică „Construim Încredere” sunt:

Lipsa transparenței: Guvernul nu a prezentat o analiză de impact asupra populației și a bugetelor familiale. Cetățenii află din estimări independente ceea ce ar trebui explicat de autorități.

Efect cumulativ subestimat: analizate separat, unele majorări par suportabile; aplicate simultan, ele generează o creștere semnificativă a costului vieții pentru sute de mii de familii.

Agricultura: aplicarea cotei standard de 20% asupra întregii producții agricole ar fi o opțiune mai dură decât cere în mod necesar Directiva TVA (2006/112/CE). Atenție: comunicatul FMI din 20 mai 2026 nu impune expres acest lucru — legătura cu acordul PCI rămâne o ipoteză.

Impozitarea creșterii de capital: fără recunoașterea investițiilor făcute în timp și fără indexare la inflație, cetățenii riscă să fie impozitați pe un câștig artificial, nu pe unul real.

Locuințe: există riscul ca unii dezvoltatori să folosească noul regim TVA drept pretext pentru majorări generalizate de preț, cu mult peste impactul fiscal real.

”Nu contestăm necesitatea reformelor fiscale. Solicităm însă transparență, consultări reale și o evaluare completă a impactului social și economic. Cerem autorităților: publicarea analizei oficiale privind impactul asupra populației și economiei; organizarea unor consultări publice autentice cu cetățenii, agricultorii, mediul de afaceri și societatea civilă; publicarea analizei privind impactul majorării impozitului pe profit de la 12% la 15% asupra competitivității, investițiilor și dezvoltării întreprinderilor locale; introducerea etapizată a noii cote pentru persoanele juridice sau mecanisme de stimulare a reinvestirii profitului”, se mai arată în declarație.