Planul UE care zguduie Beijingul: Europa își construiește propria armată de gigafabrici a bateriilor

China produce în prezent aproximativ 80% din bateriile pentru vehicule electrice (EV), dar Europa se pregătește să rupă acest monopol printr-o expansiune masivă a capacităților proprii de producție. Dacă toate proiectele planificate vor deveni operaționale, continentul ar putea atinge o capacitate totală de producție de circa 700 GWh până în 2028, o cantitate suficientă pentru a alimenta tranziția energetică și pentru a contrabalansa dominația chineză.

Această „hartă a viitorului”, cum este numită de specialiști, arată amplasamentul viitoarelor fabrici de baterii din UE și țările vecine, inclusiv giganți precum Tesla, Northvolt sau Britishvolt. Spre exemplu, doar Tesla va avea două gigafabrici în Europa, prima la Berlin (40 GWh), iar cea de-a doua, deja anunțată, urmează să fie amplasată într-o altă locație strategică, notează bigthink.com.

În 2018, Uniunea Europeană a lansat Battery Action Plan, o strategie ambițioasă pentru a construi o industrie proprie de baterii, axată pe tehnologii mai ecologice și mai eficiente, chiar dacă mai scumpe decât cele chinezești. În prezent, Europa are o capacitate de doar 30 GWh, dar estimările variază între 300 și 400 GWh până în 2025, și chiar 700 GWh până în 2028.

BloombergNEF estimează că ponderea Europei în producția globală de baterii ar putea crește de la 7% în prezent la 31% în 2030. Totodată, valoarea pieței europene a bateriilor ar urma să urce de la 15 miliarde de euro în 2019 la 35 de miliarde în 2030, în timp ce piața globală ar depăși 130 de miliarde de euro.

În timp ce Europa accelerează, SUA riscă să rămână în urmă. Pe lângă fabrica Tesla din Nevada, în prezent, doar două alte facilități majore de producție de baterii sunt funcționale în America. Până în 2030, se preconizează doar zece fabrici americane, comparativ cu 140 în China și aproape 30 în Europa.

Pentru a preveni un „blocaj al bateriilor” – similar cu criza petrolului din anii ’70 – și pentru a nu depinde de importuri din China sau Europa, administrația Biden este presată să investească masiv în acest sector strategic. În lipsa unei astfel de mișcări, electrificarea transportului în SUA riscă să fie încetinită drastic.

Expansiunea industriei bateriilor în Europa nu este doar o chestiune de strategie energetică, ci și una economică. Potrivit unui studiu realizat de Fraunhofer ISI, fiecare GWh de capacitate nouă ar putea genera 40 de locuri de muncă directe și 200 în industriile conexe. În total, se estimează că acest sector ar putea crea până la 155.000 de locuri de muncă în Europa până în 2033.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#betrii #Europa #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.