Planurile Guvernului Gavriliță: Cum planifică să crească venitul populației

Sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socioeconomică reprezintă una dintre pricipalele provocări cu care se va confrunta Guvernarea, susțin reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate.

„Înainte de COVID-19, o pătrime din populația țării trăia sub limita pragului de sărăcie absolută, iar fiecare a zecea persoană nu avea resurse nici pentru necesarul de consum alimentar. Datele disponibile atestă că pandemia de COVID-19 a extins și mai mult sărăcia, amplificând inegalitățile în distribuția veniturilor. În același timp, profunzimea sărăciei este relativ mică, circa 3,7% în 2019 și estimativ 5% după COVID-19. Aceasta oferă încrederea că, în condițiile unor prestații sociale mai bine țintite și mai juste, precum și a unei cuprinderi mai largi a grupurilor vulnerabile în creșterea economică, sărăcia poate fi redusă substanțial și durabil.”, se arată în programul de Guvernare prezentat de PAS.

Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, în viziunea Guvernului Gavriliță, ar putea fi realizate în următorul mod:

Creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și elaborarea unui concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu;
Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilități prin revizuirea și majorarea subvențiilor existente și completarea acestora cu o subvenție pentru transport;
Îmbunătățirea condițiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilități severe;
Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale și discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziții publice;
Asigurarea accesului pentru încă cel puțin 4000 de bătrâni singuratici la servicii de îngrijire la domiciliu;
Instituirea măsurilor ce vizează amânarea rambursării creditelor și a altor plăți aferente, contractate de persoane fizice de la organizații creditare nebancare, pentru persoanele aflate în dificultate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care dau în locațiune bunuri imobile au crescut cu 27,2% în perioada ianuarie–decembrie 2025 și au ajuns la 95,3 milioane de lei, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024. Creșterea este pusă pe seama acțiunilor de conformare voluntară și a campaniilor de informare desfășurate de autorități, iar pe parcursul anului au fost identificate 1 901 persoane fizice care transmit în locațiune bunuri imobile.

În urma a 283 de controale fiscale efectuate la proprietari care dau locuințe în chirie, au fost calculate suplimentar la buget plăți de bază în sumă de 654,4 mii lei, majorări de întârziere de 64 mii lei și amenzi în valoare de 36 mii lei. Totodată, în 2025 au fost înregistrate 33 696 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile, cu 29,2% mai multe decât în perioada similară din 2024.

Datele arată o concentrare puternică a pieței de închiriere în municipiul Chișinău, care generează de departe cele mai mari sume la buget. În capitală au fost înregistrate 24 065 contracte, iar încasările au constituit peste 81 milioane de lei. La distanță mare urmează municipiul Bălți, cu 2 280 de contracte și încasări de 3,39 milioane de lei, raionul Cahul, cu 781 de contracte și 1,671 milioane de lei, și raionul Căușeni, unde au fost raportate 381 de contracte și peste 912 mii lei. Doar Chișinăul concentrează peste patru cincimi din totalul încasărilor din acest tip de impozit.

Potrivit Codului fiscal, persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie sau folosință bunuri imobile achită un impozit de 7% din valoarea lunară a contractului. Contractul de locațiune trebuie înregistrat la Serviciul Fiscal de Stat în termen de 7 zile de la semnare, iar impozitul se achită lunar, cel târziu la data de 25 a lunii în curs.