Planurile Guvernului Gavriliță: Cum planifică să crească venitul populației

Sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socioeconomică reprezintă una dintre pricipalele provocări cu care se va confrunta Guvernarea, susțin reprezentanții Partidului Acțiune și Solidaritate.

„Înainte de COVID-19, o pătrime din populația țării trăia sub limita pragului de sărăcie absolută, iar fiecare a zecea persoană nu avea resurse nici pentru necesarul de consum alimentar. Datele disponibile atestă că pandemia de COVID-19 a extins și mai mult sărăcia, amplificând inegalitățile în distribuția veniturilor. În același timp, profunzimea sărăciei este relativ mică, circa 3,7% în 2019 și estimativ 5% după COVID-19. Aceasta oferă încrederea că, în condițiile unor prestații sociale mai bine țintite și mai juste, precum și a unei cuprinderi mai largi a grupurilor vulnerabile în creșterea economică, sărăcia poate fi redusă substanțial și durabil.”, se arată în programul de Guvernare prezentat de PAS.

Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile, în viziunea Guvernului Gavriliță, ar putea fi realizate în următorul mod:

Creșterea pensiei minime la 2.000 de lei și elaborarea unui concept de dezvoltare a sistemului de asigurări sociale pe termen mediu;
Majorarea pensiei minime pentru dizabilitate și a alocațiilor pentru dizabilitate. Stimularea angajării persoanelor cu dizabilități prin revizuirea și majorarea subvențiilor existente și completarea acestora cu o subvenție pentru transport;
Îmbunătățirea condițiilor de pensionare a celor care îngrijesc de persoane cu dizabilități severe;
Stimularea antreprenoriatului social prin înlesniri fiscale și discriminarea pozitivă a întreprinderilor sociale în procesul de achiziții publice;
Asigurarea accesului pentru încă cel puțin 4000 de bătrâni singuratici la servicii de îngrijire la domiciliu;
Instituirea măsurilor ce vizează amânarea rambursării creditelor și a altor plăți aferente, contractate de persoane fizice de la organizații creditare nebancare, pentru persoanele aflate în dificultate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.