Planurile Occidentului pentru a evita panica dacă Rusia folosește o bombă nucleară în Ucraina

03 Ian. 2023, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Ian. 2023, 04:30 // Actual //  Lupu Eduard

Criza este considerată improbabilă, dar oficialii reexaminează planurile de a oferi sprijin populațiilor înfricoșate.

Oficialii occidentali sunt implicați într-o „planificare prudentă” în culise pentru a preveni haosul și panica în țările lor de origine în cazul în care Rusia ar detona o bombă nucleară în sau în apropierea Ucrainei.

Deși o criză nucleară este considerată foarte puțin probabilă, oficiali internaționali reexaminau planurile de a oferi sprijin de urgență și reasigurare populațiilor care se tem de escaladarea nucleară.

Indicii despre asta au apărut într-un briefing al unui oficial occidental care a fost întrebat dacă vor exista măsuri pentru a preveni cumpărăturile de panică sau oamenii care fug în masă din orașe de teamă de escaladare după un eveniment nuclear.

Guvernele au fost angajate într-o „planificare prudentă pentru o serie de scenarii posibile”, a spus oficialul occidental, care a vorbit sub condiția anonimatului, deși a subliniat că orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia în război ar fi odioasă.

Campaniile de informare publică și chiar exerciții școlare despre cum să supraviețuiești unui război nuclear au fost o caracteristică a războiului rece, cum ar fi campania din SUA în anii 1950, Protect and Survive din Marea Britanie la sfârșitul anilor 1970 și „Toată lumea are un șansă” în Germania de Vest la începutul anilor ’60.
Aceste campanii au făcut obiectul unor critici considerabile și parodii pentru sugestia lor că ar putea fi posibilă supraviețuirea unui conflict nuclear total, deși în acest caz se presupune că se pune accentul pe prevenirea panicii publice din cauza fricii de o escaladare nucleară necontrolată care ar conduce la vizarea marilor orașe.
Experții cred în general că Putin este angajat într-o cacealma, încercând să provoace teamă și incertitudine în vest, pentru a se asigura că SUA sau NATO nu intră în război de partea Ucrainei.

Șase orașe americane riscă să fie ținta unui atac nuclear

Un atac nuclear într-o zonă metropolitană mare este unul dintre cele 15 scenarii dezastruoase pentru care Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) din SUA are o strategie. Planul agenției implică desfășurarea primilor respondenți, asigurarea unui adăpost imediat pentru persoanele evacuate și decontaminarea victimelor care au fost expuse la radiații.

Pentru cetățenii obișnuiți, FEMA are câteva sfaturi simple: să intre în case, să rămână acolo și să stea în alertă. Dar, potrivit lui Irwin Redlener, expert în sănătate publică de la Universitatea Columbia, specializat în pregătirea pentru dezastre, aceste îndrumări federale nu sunt suficiente pentru a pregăti un oraș pentru un atac nuclear.

„Nu există nicio jurisdicție din America care să aibă ceva care s-ar putea numi pe bună dreptate un plan adecvat pentru a face față unei detonări nucleare”, a spus el.

Asta include cele șase zone urbane care, în opinia lui Redlener, sunt cele mai probabile ținte ale unui atac nuclear: New York, Chicago, Houston, Los Angeles, San Francisco și Washington, DC. Aceste orașe nu sunt doar unele dintre cele mai mari și mai dense din țară, ci și sediile unor infrastructuri vitale pentru securitatea SUA — precum centrale energetice, centre financiare, instituții guvernamentale și sisteme de transmisie wireless.

Fiecare oraș are un site de gestionare a situațiilor de urgență care informează cetățenii cu privire la ce trebuie să facă în caz de criză, însă majoritatea acestor site-uri — cu excepția celor din Los Angeles și New York — nu menționează în mod direct un atac nuclear. Asta face ca locuitorilor să le fie dificil să învețe cum să se protejeze în cazul în care o bombă ar lovi unul dintre orașe.
„Nu ar fi sfârșitul vieții așa cum o cunoaștem”, a declarat Redlener despre acest scenariu. „Ar fi doar un dezastru îngrozitor, catastrofal, cu multe, multe consecințe necunoscute care vor avea loc în cascadă”.

Bombele nucleare pot produce nori de praf și particule radioactive asemănătoare nisipului care se dispersează în atmosferă (fallout). Expunerea la aceste particule poate duce la otrăvirea cu radiații, care poate afecta celulele organismului și se poate dovedi fatală.

Deșeurile au nevoie de cel puțin 15 minute pentru a ajunge la nivelul solului după o explozie, astfel încât reacția unei persoane în această perioadă poate fi o chestiune de viață și de moarte. Oamenii se pot proteja de precipitațiile radioactive căutând imediat refugiu în centrul sau subsolul unei clădiri din cărămidă, oțel sau beton — de preferință una fără ferestre.

„Puțină informație poate salva o mulțime de vieți”, a declarat pentru Business Insider Brooke Buddemeier, fizician de sănătate la Lawrence Livermore National Laboratory. Buddemeier consiliază managerii de situații de urgență cu privire la modul în care să protejeze populația de atacuri nucleare.
„Dacă reușim să ducem oamenii înăuntru, putem reduce semnificativ expunerea lor [la radiații]”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Apr. 2024, 19:09
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
28 Apr. 2024, 19:09 // Actual //  Lupu Eduard

Specialiştii au stabilit că aeroportul din judeţul Galaţi va avea o suprafaţă de 250 de hectare, la care se va adăuga o zonă rezervată pentru investiţii publice de aproximativ 115 hectare.

„Am reuşit, după multe luni de negocieri şi multe drumuri la Bucureşti, să trecem de o etapă foarte importantă, şi anume obţinerea acordului de la ROMATSA, de delimitare a spaţiului aerian al aeroportului. Nu a fost uşor, nu a fost simplu, însă am reuşit să deblocăm cea mai complicată parte din acest moment, astfel încât să putem continua studiile şi expertizele, aeroportul urmând să fie construit pe un teren aflat între Braniştea, Slobozia Conachi şi Tudor Vladimirescu. Este un proiect extrem de important, aşteptat de milioane de oameni din Galaţi, Brăila, Vrancea şi Bârlad, precum şi din zona raionului Cahul. Cert este că aeroportul nu a fost uitat sau abandonat. Mergem înainte şi lucrăm intens”, a anunţat preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea.

Autorităţile au mai anunţat că aeroportul va prelua din identitatea oraşului, prin amenajarea unei zone de promenadă asemănătoare cu Faleza Dunării din Galaţi. Aeroportul va fi construit după un concept ecologic, cu multă vegetaţie pe faţade şi la interior, şi cu tehnologii de ultimă generaţie, pentru un consum redus şi emisii poluante cât mai scăzute. Totodată, va fi singurul aeroport din România cu un spaţiu expoziţional, în care pasagerii vor putea admira diferite expoziţii şi vor putea participa la o multitudine de evenimente culturale.

Conform proiectului, Aeroportul Internaţional Galaţi-Brăila este prevăzut cu un terminal de pasageri, cu o suprafaţă desfăşurată de 28.500 de mp, şi un terminal cargo, cu o suprafaţă de aproximativ 5.500 de mp. Pentru eficienţă maximă, turnul de control va fi unul integrat în cadrul terminalului de pasageri, care va avea 9 porţi de îmbarcare. Pista de decolare şi aterizare va avea o lungime de 3.500 de metri, la fel ca aeroporturile din Otopeni, Timişoara şi Constanţa.

„Practic, pe această pistă vor putea decola şi ateriza toate tipurile de avioane comerciale. Am finalizat deja o parte din studiile necesare, lucrăm la altele, unele necesitând multe luni de colectare a datelor şi de analiză a lor, iar în paralel analizăm toate sursele de finanţare, astfel încât după finalizarea studiului de fezabilitate să putem demara licitaţia pentru construirea aeroportului. Lucrăm în echipă, alături de colegii de la Consiliul Judeţean Brăila, astfel încât acest important obiectiv de investiţii, care ar dezvolta major întreaga zonă, să devină realitate”, a precizat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Specialiştii au inclus în proiect numeroase echipamente, sisteme şi instalaţii precum panouri fotovoltaice, instalaţii inteligente de iluminat, staţii de încărcare a autoturismelor electrice, sistem de supraveghere şi analiză video pe bază de inteligenţă artificială (detecţia bagajelor abandonate sau a vehiculelor care se deplasează în sens greşit), sistem de supraveghere a pistei (detectare prezenţă umană sau vehicul), echipament de ultimă generaţie de scanare a bagajelor de cabină (va permite păstrarea în bagaj a laptop-urilor), porţi automate de verificare a cărţilor de îmbarcare şi sistem de automatizare a zonei tehnice”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău