Planurile Occidentului pentru a evita panica dacă Rusia folosește o bombă nucleară în Ucraina

03 Ian. 2023, 04:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Ian. 2023, 04:30 // Actual //  bani.md

Criza este considerată improbabilă, dar oficialii reexaminează planurile de a oferi sprijin populațiilor înfricoșate.

Oficialii occidentali sunt implicați într-o „planificare prudentă” în culise pentru a preveni haosul și panica în țările lor de origine în cazul în care Rusia ar detona o bombă nucleară în sau în apropierea Ucrainei.

Deși o criză nucleară este considerată foarte puțin probabilă, oficiali internaționali reexaminau planurile de a oferi sprijin de urgență și reasigurare populațiilor care se tem de escaladarea nucleară.

Indicii despre asta au apărut într-un briefing al unui oficial occidental care a fost întrebat dacă vor exista măsuri pentru a preveni cumpărăturile de panică sau oamenii care fug în masă din orașe de teamă de escaladare după un eveniment nuclear.

Guvernele au fost angajate într-o „planificare prudentă pentru o serie de scenarii posibile”, a spus oficialul occidental, care a vorbit sub condiția anonimatului, deși a subliniat că orice utilizare a armelor nucleare de către Rusia în război ar fi odioasă.

Campaniile de informare publică și chiar exerciții școlare despre cum să supraviețuiești unui război nuclear au fost o caracteristică a războiului rece, cum ar fi campania din SUA în anii 1950, Protect and Survive din Marea Britanie la sfârșitul anilor 1970 și „Toată lumea are un șansă” în Germania de Vest la începutul anilor ’60.
Aceste campanii au făcut obiectul unor critici considerabile și parodii pentru sugestia lor că ar putea fi posibilă supraviețuirea unui conflict nuclear total, deși în acest caz se presupune că se pune accentul pe prevenirea panicii publice din cauza fricii de o escaladare nucleară necontrolată care ar conduce la vizarea marilor orașe.
Experții cred în general că Putin este angajat într-o cacealma, încercând să provoace teamă și incertitudine în vest, pentru a se asigura că SUA sau NATO nu intră în război de partea Ucrainei.

Șase orașe americane riscă să fie ținta unui atac nuclear

Un atac nuclear într-o zonă metropolitană mare este unul dintre cele 15 scenarii dezastruoase pentru care Agenția Federală pentru Gestionarea Situațiilor de Urgență (FEMA) din SUA are o strategie. Planul agenției implică desfășurarea primilor respondenți, asigurarea unui adăpost imediat pentru persoanele evacuate și decontaminarea victimelor care au fost expuse la radiații.

Pentru cetățenii obișnuiți, FEMA are câteva sfaturi simple: să intre în case, să rămână acolo și să stea în alertă. Dar, potrivit lui Irwin Redlener, expert în sănătate publică de la Universitatea Columbia, specializat în pregătirea pentru dezastre, aceste îndrumări federale nu sunt suficiente pentru a pregăti un oraș pentru un atac nuclear.

„Nu există nicio jurisdicție din America care să aibă ceva care s-ar putea numi pe bună dreptate un plan adecvat pentru a face față unei detonări nucleare”, a spus el.

Asta include cele șase zone urbane care, în opinia lui Redlener, sunt cele mai probabile ținte ale unui atac nuclear: New York, Chicago, Houston, Los Angeles, San Francisco și Washington, DC. Aceste orașe nu sunt doar unele dintre cele mai mari și mai dense din țară, ci și sediile unor infrastructuri vitale pentru securitatea SUA — precum centrale energetice, centre financiare, instituții guvernamentale și sisteme de transmisie wireless.

Fiecare oraș are un site de gestionare a situațiilor de urgență care informează cetățenii cu privire la ce trebuie să facă în caz de criză, însă majoritatea acestor site-uri — cu excepția celor din Los Angeles și New York — nu menționează în mod direct un atac nuclear. Asta face ca locuitorilor să le fie dificil să învețe cum să se protejeze în cazul în care o bombă ar lovi unul dintre orașe.
„Nu ar fi sfârșitul vieții așa cum o cunoaștem”, a declarat Redlener despre acest scenariu. „Ar fi doar un dezastru îngrozitor, catastrofal, cu multe, multe consecințe necunoscute care vor avea loc în cascadă”.

Bombele nucleare pot produce nori de praf și particule radioactive asemănătoare nisipului care se dispersează în atmosferă (fallout). Expunerea la aceste particule poate duce la otrăvirea cu radiații, care poate afecta celulele organismului și se poate dovedi fatală.

Deșeurile au nevoie de cel puțin 15 minute pentru a ajunge la nivelul solului după o explozie, astfel încât reacția unei persoane în această perioadă poate fi o chestiune de viață și de moarte. Oamenii se pot proteja de precipitațiile radioactive căutând imediat refugiu în centrul sau subsolul unei clădiri din cărămidă, oțel sau beton — de preferință una fără ferestre.

„Puțină informație poate salva o mulțime de vieți”, a declarat pentru Business Insider Brooke Buddemeier, fizician de sănătate la Lawrence Livermore National Laboratory. Buddemeier consiliază managerii de situații de urgență cu privire la modul în care să protejeze populația de atacuri nucleare.
„Dacă reușim să ducem oamenii înăuntru, putem reduce semnificativ expunerea lor [la radiații]”, a spus el.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.