Podul gazier peste Prut. Romania a scos la licitație capacități de export a metanului către Republica Moldova

Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu este cazul dat fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.

Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021 și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, anunțase marți directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas – “Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?”, citată de profit.ro.

Pentru anul gazier în curs, Transgaz precizează că vor fi oferite produse de capacitate fermă grupată zilnice, lunare și trimestriale, și intrazilnice, pe ambele direcții de transport. În situația în care, la licitațiile zilnice, oferta de capacitate fermă grupată a fost epuizată, sau nu a fost oferită, Transgaz va oferi produse de capacitate întreruptibilă pentru ziua următoare. Miercuri, la prima licitație organizată, Transgaz a oferit o capacitate de export de aproximativ 55 mii MWh/zi, la un tarif de ieșire de 0,004275 RON/KWh/zi, plus unul de intrare de 0,00835 lei moldovenești/KWh/zi (0,00205 RON/KWh/zi) perceput de Vestmoldtransgaz (filiala Transgaz din Republica Moldova). În ceea ce privește capacitatea de import oferită, și aceasta de două ori mai mică, de aproximativ 21,2 MWh/zi, la un tarif de ieșire, perceput de Vestmoldtransgaz, de 0,00923 lei moldovenești/KWh/zi (0,00227 RON/KWh/zi), și unul de intrare, perceput de Transgaz, de 0,00445 RON/MWh/zi).

Așa cum a scris Profit.ro, Transgaz se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import.

Singura variantă în care Republica Moldova s-ar putea alimenta cu gaz din România pare a fi majorarea importurilor prin punctul de interconectare de Negru Vodă, pe unde intră în țară gaz rusesc din TurkStream, dar pentru aceasta este nevoie de “acordul” Gazprom.

#export #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că sancțiunile impuse de către SUA companiei Lukoil nu pun în pericol aprovizionarea Republicii Moldova cu produse petroliere. Oficialul a precizat că nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină, iar ceilalți furnizori de pe piață sunt pregătiți să compenseze eventualele lipsuri de carburanți.

„Situația dată nu influențează aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină. Furnizorii ceilalți din piață compensează eventuale lipsuri de carburanți”, a declarat Junghietu.

Întrebat ce se va întâmpla cu activele companiei Lukoil din Republica Moldova, ministrul Energiei a menționat că instituțiile abilitate se vor expune în perioada următoare, subliniind că nu poate comenta detalii legate de aplicarea sancțiunilor.

„Nu cred că mă pot expune. Să lăsăm autoritățile să se expună asupra sancțiunilor care vor fi aplicate în perioada imediat următoare”, a spus Junghietu.

Declarațiile ministrului vin după ce Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a inclus Lukoil pe lista entităților sancționate, măsură care are implicații asupra activității subsidiarelor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova.

ANRE a difuzat un comunicat de presă în care anunță că că analizează, împreună cu alte autorități de stat, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, precum și impactul potențial al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova.