Podul gazier peste Prut. Romania a scos la licitație capacități de export a metanului către Republica Moldova

Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu este cazul dat fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.

Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021 și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, anunțase marți directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas – „Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?”, citată de profit.ro.

Pentru anul gazier în curs, Transgaz precizează că vor fi oferite produse de capacitate fermă grupată zilnice, lunare și trimestriale, și intrazilnice, pe ambele direcții de transport. În situația în care, la licitațiile zilnice, oferta de capacitate fermă grupată a fost epuizată, sau nu a fost oferită, Transgaz va oferi produse de capacitate întreruptibilă pentru ziua următoare. Miercuri, la prima licitație organizată, Transgaz a oferit o capacitate de export de aproximativ 55 mii MWh/zi, la un tarif de ieșire de 0,004275 RON/KWh/zi, plus unul de intrare de 0,00835 lei moldovenești/KWh/zi (0,00205 RON/KWh/zi) perceput de Vestmoldtransgaz (filiala Transgaz din Republica Moldova). În ceea ce privește capacitatea de import oferită, și aceasta de două ori mai mică, de aproximativ 21,2 MWh/zi, la un tarif de ieșire, perceput de Vestmoldtransgaz, de 0,00923 lei moldovenești/KWh/zi (0,00227 RON/KWh/zi), și unul de intrare, perceput de Transgaz, de 0,00445 RON/MWh/zi).

Așa cum a scris Profit.ro, Transgaz se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import.

Singura variantă în care Republica Moldova s-ar putea alimenta cu gaz din România pare a fi majorarea importurilor prin punctul de interconectare de Negru Vodă, pe unde intră în țară gaz rusesc din TurkStream, dar pentru aceasta este nevoie de “acordul” Gazprom.

#export #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Populația își menține statutul de creditor net al sistemului bancar. Pe acest segment, raportul „credite/depozite” a crescut de la 34,3% la 45%, ca urmare a accelerării creditării într-un ritm mai rapid decât cel al economisirii. În schimb, companiile nefinanciare au rămas creditori neți, raportul lor diminuându-se ușor de la 79,7% la 79,4%, pe fundalul scăderii soldului creditelor acordate mediului de afaceri, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Depozitele rămân principala sursă de finanțare pentru sectorul bancar din Republica Moldova, înregistrând în 2024 o creștere robustă față de anul precedent. Soldul total al depozitelor a atins nivelul de 129,1 miliarde lei, ceea ce reprezintă un avans de 13,4%. Ponderea acestora în totalul activelor bancare a ajuns la 75,9%, în creștere cu 1,9 puncte procentuale față de anul anterior, confirmând rolul dominant al economisirii în stabilitatea financiară.

În structura pe valute, depozitele în lei constituie 64,1% din total, cu un plus de 1 punct procentual față de 2023, în timp ce depozitele în valută reprezintă 35,9%. Totodată, depozitele la vedere continuă să fie preferate de clienți, ajungând la 62,3% din totalul plasamentelor, în timp ce depozitele la termen dețin 37,7%. Ambele categorii au înregistrat creșteri semnificative: +18,8% pentru depozitele la vedere și +5,4% pentru cele la termen.

Creșterea creditării într-un ritm mai alert decât cel al economisirilor a dus la majorarea raportului „credite/depozite”, care a urcat la 62,6%, cu 6,5 puncte procentuale peste nivelul din 2023. Evoluția indică o intermediere financiară mai intensă, în special pe segmentul creditelor în lei, unde raportul a crescut cu 10,6 puncte procentuale, în contextul unei creșteri accelerate a împrumuturilor față de ritmul mai lent al depozitelor în moneda națională.

La nivel valutar, raportul „credite/depozite” a înregistrat o ușoară creștere pentru USD (+1,4 puncte procentuale), în timp ce pentru EUR s-a redus cu 3 puncte procentuale, pe fundalul unei dinamici mai rapide a finanțărilor în moneda europeană.