Podul gazier peste Prut. Romania a scos la licitație capacități de export a metanului către Republica Moldova

Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu este cazul dat fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.

Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021 și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, anunțase marți directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas – „Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?”, citată de profit.ro.

Pentru anul gazier în curs, Transgaz precizează că vor fi oferite produse de capacitate fermă grupată zilnice, lunare și trimestriale, și intrazilnice, pe ambele direcții de transport. În situația în care, la licitațiile zilnice, oferta de capacitate fermă grupată a fost epuizată, sau nu a fost oferită, Transgaz va oferi produse de capacitate întreruptibilă pentru ziua următoare. Miercuri, la prima licitație organizată, Transgaz a oferit o capacitate de export de aproximativ 55 mii MWh/zi, la un tarif de ieșire de 0,004275 RON/KWh/zi, plus unul de intrare de 0,00835 lei moldovenești/KWh/zi (0,00205 RON/KWh/zi) perceput de Vestmoldtransgaz (filiala Transgaz din Republica Moldova). În ceea ce privește capacitatea de import oferită, și aceasta de două ori mai mică, de aproximativ 21,2 MWh/zi, la un tarif de ieșire, perceput de Vestmoldtransgaz, de 0,00923 lei moldovenești/KWh/zi (0,00227 RON/KWh/zi), și unul de intrare, perceput de Transgaz, de 0,00445 RON/MWh/zi).

Așa cum a scris Profit.ro, Transgaz se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import.

Singura variantă în care Republica Moldova s-ar putea alimenta cu gaz din România pare a fi majorarea importurilor prin punctul de interconectare de Negru Vodă, pe unde intră în țară gaz rusesc din TurkStream, dar pentru aceasta este nevoie de “acordul” Gazprom.

#export #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova este o preocupare specială pentru România și personal pentru președintele Klaus Iohannis. Declarația a fost făcută de către șeful statului român, în timpul întrevederii cu Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la București, scrie realitatea.md.

”Moldova este o preocupare specială pentru noi, pentru mine. Noi nu începând din acest an îi ajutăm, ci de când este România un stat democratic și de când Moldova s-a angajat ferm pe calea pro-europeană. Moldova are o președintă și o majoritate parlamentară pro-europeană, pro-reforme, noi suntem bucuroși să încurajăm această cale, noi facem un pic mai mult, îi ajutăm cu expertize, energie electrică, carburant, lemn, gaz, însă suntem conștienți că pentru oamenii simpli din Republica Moldova lucrurile sunt complicate și de aceea discutăm cu toți aliații pentru a găsi și împreună căi pentru a ajuta Republica Moldova”, a declarat președintele României.

Întrebat dacă Rusia, prin provocarea crizei energetice, economice și sociale poate schimba parcursul pro-european al Republicii Moldova, Iohannis a răspuns:

”Nu am semne că s-ar prefigura schimbări în abordarea Republicii Moldova, din potrivă oamenii au înțeles că este o perioadă complicată, dar asta nu înseamnă că reformele se opresc. Pentru noi în România provocarea este mare, fiindcă în afară de reforme și sprijin este nevoie de realizarea unei infrastructuri, interconectare… Noi suntem pregătiți împreun să facem aceste lucruri”.