Podul gazier peste Prut. Romania a scos la licitație capacități de export a metanului către Republica Moldova

21 Oct. 2021, 17:06
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Oct. 2021, 17:06 // Actual //  bani.md

Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu este cazul dat fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.

Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021 și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, anunțase marți directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas – „Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?”, citată de profit.ro.

Pentru anul gazier în curs, Transgaz precizează că vor fi oferite produse de capacitate fermă grupată zilnice, lunare și trimestriale, și intrazilnice, pe ambele direcții de transport. În situația în care, la licitațiile zilnice, oferta de capacitate fermă grupată a fost epuizată, sau nu a fost oferită, Transgaz va oferi produse de capacitate întreruptibilă pentru ziua următoare. Miercuri, la prima licitație organizată, Transgaz a oferit o capacitate de export de aproximativ 55 mii MWh/zi, la un tarif de ieșire de 0,004275 RON/KWh/zi, plus unul de intrare de 0,00835 lei moldovenești/KWh/zi (0,00205 RON/KWh/zi) perceput de Vestmoldtransgaz (filiala Transgaz din Republica Moldova). În ceea ce privește capacitatea de import oferită, și aceasta de două ori mai mică, de aproximativ 21,2 MWh/zi, la un tarif de ieșire, perceput de Vestmoldtransgaz, de 0,00923 lei moldovenești/KWh/zi (0,00227 RON/KWh/zi), și unul de intrare, perceput de Transgaz, de 0,00445 RON/MWh/zi).

Așa cum a scris Profit.ro, Transgaz se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import.

Singura variantă în care Republica Moldova s-ar putea alimenta cu gaz din România pare a fi majorarea importurilor prin punctul de interconectare de Negru Vodă, pe unde intră în țară gaz rusesc din TurkStream, dar pentru aceasta este nevoie de “acordul” Gazprom.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.