Podul gazier peste Prut. Romania a scos la licitație capacități de export a metanului către Republica Moldova

Operatorul de transport și sistem din România, Transgaz, a anunțat miercuri că, începând cu aceeași zi, oferă capacitate de rezervare disponibilă în punctul de interconectare (PI) Ungheni, pentru companiile dispuse să exporte (sau să importe, însă nu este cazul dat fiind criza de la Chișinău) gaze în Republica Moldova. Rămâne de văzut dacă vor exista companii interesate și dacă Chișinăul este dispus să plătească prețul de pe bursele din România, destul de ridicat în comparație cu cel pe care-l avea negociat până în acest an cu Gazprom.

Gazoductul Ungheni-Chișinău, prin care România poate exporta gaze naturale în Republica Moldova, a fost pus în funcțiune de la 1 octombrie 2021 și poate asigura întregul necesar de consum de peste Prut, cu excepția Transnistriei, rămânând doar ca furnizorii interesați să înceapă să nominalizeze volumele pe care vor să le vândă, anunțase marți directorul Departamentului Strategie și Management Corporativ al operatorului sistemului național de transport Transgaz, Elisabeta Ghidiu, la videoconferința Profit.ro Oil&Gas – „Unde sunt gazele din Marea Neagră când avem mai mare nevoie?”, citată de profit.ro.

Pentru anul gazier în curs, Transgaz precizează că vor fi oferite produse de capacitate fermă grupată zilnice, lunare și trimestriale, și intrazilnice, pe ambele direcții de transport. În situația în care, la licitațiile zilnice, oferta de capacitate fermă grupată a fost epuizată, sau nu a fost oferită, Transgaz va oferi produse de capacitate întreruptibilă pentru ziua următoare. Miercuri, la prima licitație organizată, Transgaz a oferit o capacitate de export de aproximativ 55 mii MWh/zi, la un tarif de ieșire de 0,004275 RON/KWh/zi, plus unul de intrare de 0,00835 lei moldovenești/KWh/zi (0,00205 RON/KWh/zi) perceput de Vestmoldtransgaz (filiala Transgaz din Republica Moldova). În ceea ce privește capacitatea de import oferită, și aceasta de două ori mai mică, de aproximativ 21,2 MWh/zi, la un tarif de ieșire, perceput de Vestmoldtransgaz, de 0,00923 lei moldovenești/KWh/zi (0,00227 RON/KWh/zi), și unul de intrare, perceput de Transgaz, de 0,00445 RON/MWh/zi).

Așa cum a scris Profit.ro, Transgaz se teme că volumul de gaze ce urmează a fi scos la tranzacționare iarna aceasta pe platformele Bursei Române de Mărfuri (BRM) va fi unul insuficient și vrea să cumpere cantitatea de gaze necesară echilibrării Sistemului Național de Transport (SNT) din import.

Singura variantă în care Republica Moldova s-ar putea alimenta cu gaz din România pare a fi majorarea importurilor prin punctul de interconectare de Negru Vodă, pe unde intră în țară gaz rusesc din TurkStream, dar pentru aceasta este nevoie de “acordul” Gazprom.

#export #Transgaz #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania Laminorul Danube Metallurgical Enterprise SRL (LDME), care a cumpărat în urmă cu 4 ani unitatea de producție de țevi din oțel de la Oțelu Roșu din Caraș Severin, unde activitatea siderurgică este atestată documentar de peste două secole, a intrat în insolvență la solicitarea mai multor creditori, printre care s-a numărat și unul dintre acționari, dar intenționează să se reorganizeze prin atragerea de noi investitori și vânzarea de active neesențiale, relevă date analizate de Profit.ro.

Activitatea siderurgică are o vechime de peste 200 de ani la Oțelu Roșu, fiind atestată documentar prima dată în 1796, în vremea Imperiului Habsburgic.

Principalii acționari ai LDME sunt firma poloneză Sunningwell International Polska, fondată, controlată și condusă de omul de afaceri polonez Marek Frydrych, și Omnisteel SRL din Republica Moldova, deținută de oamenii de afaceri basarabeni Valentin Eșanu (35%), exportator de deșeuri metalice de peste Prut, Andrei Zabolotnîi (35%), proprietarul companiei IT Omnicom, și Alexandru Rotaru (30%).

LDME a cumpărat în 2019 activele de producție siderurgică din Oțelu Roșu de la Ductil Steel, societate ce a făcut parte din portofoliul local al grupului rus Mechel și este controlată acum indirect de către rusul Victor Chumakov, prin Invest Nikarom. Ductil Steel se află în insolvență din 2013.

Proprietarul combinatului Oțelu Roșu are datorii totale recunoscute de 153,5 milioane lei, din care peste 81% (125,04 milioane lei) reprezintă o creanță garantată a ANAF. Tot garantate sunt și creanțele Primăriei Oțelu Roșu (3,15 milioane lei) și Sindicatului Ductil (2,09 milioane lei).

″(…) în 2019, LDME a achiziționat ansamblul funcțional de laminare aflat în patrimoniul Laminorul Brăila, la un preț de 6.000.000 euro, cu plata prețului în rate (…). Debitoarea a achitat prima tranșă din preț, însă începând cu scadența celei de-a doua rate, din cauza apariției pandemiei, care a avut ca urmare scăderea comenzilor, LDME s-a confruntat cu dificultăți financiare, devenind imposibil să respecte planul de plată a ratelor, în total fiind achitate 2.000.000 euro. Față de aceste împrejurări, vânzătoarea a solicitat rezoluțiunea contractelor de vânzare încheiate, bunurile revenind în patrimoniul vânzătoarei, LDME pierzând sumele de bani achitate. După pierderea dreptului de proprietate asupra activelor din Brăila, LDME a suportat plata către aceștia a salariilor pentru întreg anul 2020 (+3 salarii compensatorii), în condițiile în care activitatea de producție a fost suspendată pe toată durata pandemiei. (…) Societatea a fost nevoită să disponibilizeze aproximativ 200 de angajați, de aceasta fiind înștiințat și sindicatul care reprezintă interesele angajaților (…)″, se mai afirmă în document.

Planul inițial din 2019 al LDME la Oțelu Roșu prevedea atingerea unui nivel de producție de 850.000 de tone de oțel lichid pe an și lărgirea gamei de produse, cu elemente precum profile pentru structuri de construcții, secțiuni pentru construcția de nave sau traverse de cale ferată.