Politicienii hrăpăreți au erodat fondul rutier. Jumătate din bani nu au ajuns la drumuri

Acum 12 ani Republica Moldova și-a luat angajamentul ca 80% din accizele de la carburanți să fie virate în fondul rutier pentru întreținerea drumurilor. Astfel din 4,80 lei plătiți pentru litrul de benzină sub formă de acciză 4 lei trebuie să ajungă în fondul rutier.

În anul 2009 doar 10% din accize ajungeau în fondul rutier iar în anul 2012 am ajuns la 80%. Acest lucru a fost menținut până în anul 2014. Or, după jaful bancar și izolarea Republicii Moldova pe plan internațional Guvernul, neavând bani, a tăiat din fond. Astfel, în anul 2016 virările din accize s-au redus de 2,5 ori, la 31,4%. În consecință, Fondul rutier a fost lipsit de 10 miliarde de lei. Bani pe care i-au achitat șoferii, dar nu a ajuns la drumuri”, a explicat economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

Chiar dacă au trecu opt ani de la jaful bancar, problema virărilor de accize în fondul rutier rămâne

Anul viitor, la fel din cauza dificultăților financiare, vor fi alocate doar 58% din accize pentru fondul Rutier. Sper ca anul viitor Guvernul să aibă încasări mai mari la buget față de ce s-a planificat și va reuși să deblocheze relațiile cu partenerii externi. Astfel cei 80% din accize vor ajunge în fond și bani vor fi utilizați pentru drumuri, dar nu pentru altceva”, a mai spus Ioniță.

Potrivit proiectului bugetului de stat, în 2022 fondul rutier va constitui 1,4 miliarde de lei. Defalcările anuale din volumul total al accizelor la produsele petroliere, cu excepția gazului lichefiat, nu vor depăşi 58%.

#fond #drumuri #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.