Populația a vândut de patru ori mai multă valută decât a cumpărat

Populația Republicii Moldova a continuat să vândă valută în numerar băncilor în luna august 2025, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei. Moldovenii au vândut băncilor valută străină în sumă de 396,4 milioane dolari SUA, în ușoară scădere față de iulie (422,5 milioane dolari), dar peste nivelurile din lunile anterioare. Cea mai mare parte a vânzărilor către bănci a fost reprezentată de euro – 295,6 milioane dolari, urmați de dolari SUA – 50,5 milioane dolari și alte valute – 42,5 milioane dolari. De asemenea, au fost vândute lei românești în valoare de 6 milioane dolari și sume mai mici în ruble rusești și hrivne ucrainene.

În același timp, populația a cumpărat de la bănci valută în numerar de doar 106,6 milioane dolari, în creștere față de iulie (93,9 milioane dolari), dar mult sub nivelul vânzărilor. Din totalul cumpărărilor de la bănci, euro au reprezentat 73,9 milioane dolari, dolarii SUA – 17,7 milioane dolari, iar restul a provenit din alte valute, lei românești, ruble rusești și hrivne ucrainene.

Balanța netă a fost de aproape 290 milioane dolari în favoarea vânzărilor populației către bănci, confirmând un excedent de ofertă de numerar pe piață. Comparativ, în iulie 2025 populația a vândut 422,5 milioane dolari și a cumpărat 93,9 milioane dolari; în iunie vânzările au fost de 343,8 milioane dolari și cumpărările de 89 milioane dolari; iar în mai – 331 milioane dolari vânzări și 92,4 milioane dolari cumpărări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#doalri #vinzari #cumpărări #valută

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu peste 130% de la începutul anului, iar nivelul redus al rezervelor și riscurile privind aprovizionarea sporesc îngrijorările înaintea sezonului rece.

Cotațiile futures pentru gazele naturale la hub-ul olandez TTF, principalul reper pentru piața europeană, au trecut joi de 65 de euro pentru un megawatt-oră, atingând cel mai ridicat nivel din martie. Creșterea are loc în plină perioadă de caniculă în Europa, care contribuie la majorarea consumului de energie electrică, notează Euronews.

Temperaturile record determină o cerere mai mare de electricitate, în timp ce seceta și căldura reduc producția hidro și nucleară. În aceste condiții, centralele pe gaze sunt folosite mai intens pentru a acoperi deficitul de producție, ceea ce crește consumul de gaz exact în perioada în care Europa ar trebui să-și refacă rezervele pentru iarnă.

Prețurile actuale sunt încă mult sub recordul de aproximativ 350 de euro/MWh atins în timpul crizei energetice din 2022, declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Totuși, Europa intră în sezonul rece cu depozite mai puțin pline și cu o marjă redusă pentru eventuale noi șocuri de aprovizionare.

La începutul lunii august, depozitele europene de gaze erau umplute în proporție de aproximativ 57%. Potrivit datelor Gas Infrastructure Europe, nivelul de 57,1% înregistrat la 1 august a fost cel mai scăzut pentru această perioadă a anului din seria istorică disponibilă.

Situația este complicată și de mai multe probleme de aprovizionare. Strâmtoarea Hormuz rămâne practic închisă, Norvegia a prelungit unele lucrări de mentenanță la zăcămintele de gaze, iar seceta a afectat producția hidro și nucleară. În același timp, cererea de gaze pentru producerea energiei electrice a crescut pe fondul valului de căldură.

Totuși, Europa este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021–2022: consumul de gaze a scăzut cu 15–20%, iar producția din surse regenerabile și oferta de gaze lichefiate au crescut. Totuși, o iarnă rece poate majora rapid cererea, iar rezervele reduse lasă piața vulnerabilă la noi creșteri de preț. Scumpirea gazelor poate alimenta și inflația din zona euro. Efectul asupra facturilor consumatorilor apare cu întârziere, pe măsură ce furnizorii își reînnoiesc contractele de achiziție.

Potrivit estimărilor Oxford Economics citate în analiză, inflația generală din zona euro ar putea ajunge la aproximativ 3,5% în a doua jumătate a anului 2026, dacă prețurile angro la gaze se mențin la nivelurile actuale, față de puțin peste 3% în scenariul de bază.