Populația, tot creditoare netă a băncilor rămâne. Depozitele sunt mai mari decât creditele

Moldovenii sunt creditori neți ai băncilor. Sursa principală de finanțare a sectorului bancar rămân depozitele, care asigură peste ¾ din finanțările băncilor, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Soldul depozitelor, la sfârșitul anului trecut, a înregistrat o creștere superioară celei din anii precedenți (+16,5 la sută față de anul precedent), dar și a ratei de ascensiune a creditului total (+13,1 la sută față de anul precedent). Astfel, intermedierea bancară s-a redus ușor, prin prisma indicatorului credite/depozite, care a avut o tendință descrescătoare de la data ultimului raport, situându-se la nivelul de 57,3 la sută la finele anului 2020.

Astfel, din suma totală a depozitelor bancare de circa 80 miliarde de lei peste 45 miliarde de lei au fost direcționați în acordarea împrumuturilor bancare.

În analiza separată pe clienți, raportul „credite/depozite” pe segmentul persoanelor fizice a consemnat o ușoară creștere de la 30,7 la sută până la 32,0 la sută pe parcursul anului 2020, sectorul persoanelor fizice s-a menținut în continuare pe poziția netă de creditor al sectorului bancar. Concomitent, poziția sectorului companiilor drept debitor net al băncilor s-a redus moderat de la 116,4 la sută la 108,6 la sută.

Economiștii susțin că deși băncile au bani aceștia sunt bani plasați pe perioade scurte de către cetățeni sau sunt depozite la vedere fără dobândă sau pur și simplu conturi curente. Or, băncile acordă credite pe perioade mult mai mari de exemplu – 24 de luni, 60 de luni.

#creditor #depozite #finantari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.