Posibilă reducere a tarifului la căldură pentru locuitorii din Chișinău și Bălți

Termoelectrica și RED Nord au depus solicitări la Agenția pentru Reglementare în Energetică pentru reducerea prețului la căldura furnizată consumatorilor din Chișinău și Bălți. Aceste solicitări ar putea aduce o ușurare financiară semnificativă pentru locuitorii din cele două municipii.

Pentru consumatorii din Capitală, furnizorul propune un tarif de 2.442 de lei pentru o gigacalorie, cu o diminuare de 332 de lei față de tariful actual. În același timp, locuitorii din municipiul Bălți ar putea beneficia de un tarif redus de 2.818 lei pentru o gigacalorie, o scădere de 397 de lei comparativ cu prețul actual.

Aceste solicitări vin în contextul în care furnizorii își propun să ofere oportunități mai accesibile pentru consumatorii din cele două orașe, reflectând o posibilă eficientizare a costurilor și o dorință de a răspunde nevoilor și preocupărilor comunităților locale.

Agenția pentru Reglementare în Energetică va evalua solicitările depuse și va lua o decizie în conformitate cu regulamentele și politicile în vigoare, urmărind să echilibreze interesele furnizorilor și ale consumatorilor în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#tarif #căldură #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune crearea Fondului Serviciului Universal, care va acoperi costurile generate de obligația de a menține servicii poștale de bază în toate localitățile țării, inclusiv acolo unde activitatea este nerentabilă. Mecanismul este prevăzut într-un proiect de modificare a Legii comunicațiilor poștale, expus pentru consultări publice și vizează în special susținerea furnizorului serviciului poștal universal – în prezent Î.S. „Poșta Moldovei”.

Potrivit notei informative, „asigurarea dreptului de acces la serviciu poștal universal (…) este o sarcină dificilă într-un mediu concurențial”, iar Poșta Moldovei „suportă pierderi semnificative din menținerea oficiilor neprofitabile în zonele rurale”. Numărul acestor oficii a crescut de la 500 în 2024 la 609 în primele nouă luni ale anului 2025, generând pierderi de circa 17 milioane de lei.

Autorii explică și efectul direct asupra tarifelor: „Pierderile generate de aceste oficii sunt acoperite din profitul altor activități comerciale ale FSPU. Acest mecanism forțează majorarea tarifelor pentru serviciile din sfera serviciului poștal universal, riscând să le facă mai scumpe și mai puțin accesibile decât cele ale furnizorilor privați, agravând situația financiară a FSPU.”

Fondul propus va fi alimentat din contribuții obligatorii ale furnizorilor de servicii poștale, de până la 1% din veniturile lor anuale. În 2024, veniturile totale ale operatorilor care ar putea contribui au fost de aproximativ 357,2 milioane de lei, ceea ce ar însemna circa 3,57 milioane de lei anual în fond. „Suficiența acestei sume (…) ar putea fi estimată numai după implementarea mecanismului de calculare”, se menționează în document. Dacă fondul nu va acoperi integral costurile, diferența ar putea fi compensată din bugetul de stat.

Proiectul introduce și reguli noi pentru piața livrării de colete, aflată în plină expansiune datorită comerțului online. De exemplu, companiile de curierat vor fi obligate să raporteze anual date despre venituri, numărul de colete procesate, angajați și subcontractanți, precum și tarifele publice practicate. Autoritatea de reglementare va putea evalua dacă anumite prețuri, mai ales la livrările transfrontaliere, sunt „nerezonabil de mari”. Totodată, comercianții vor trebui să ofere consumatorilor informații mai clare despre opțiunile și costurile de livrare.

Autorii arată că piața poștală „s-a transformat, fiind salvată de la declinul corespondenței tradiționale” prin creșterea coletelor generate de e-commerce. În același timp, în 2024 traficul poștal intern a scăzut cu 11,6%, iar cel internațional expediat – cu 63,9%.

Majoritatea prevederilor ar urma să intre în vigoare la două luni de la publicarea legii, iar mecanismele legate de Fondul Serviciului Universal – de la 1 ianuarie 2027.