Posibilă reducere a tarifului la căldură pentru locuitorii din Chișinău și Bălți

Termoelectrica și RED Nord au depus solicitări la Agenția pentru Reglementare în Energetică pentru reducerea prețului la căldura furnizată consumatorilor din Chișinău și Bălți. Aceste solicitări ar putea aduce o ușurare financiară semnificativă pentru locuitorii din cele două municipii.

Pentru consumatorii din Capitală, furnizorul propune un tarif de 2.442 de lei pentru o gigacalorie, cu o diminuare de 332 de lei față de tariful actual. În același timp, locuitorii din municipiul Bălți ar putea beneficia de un tarif redus de 2.818 lei pentru o gigacalorie, o scădere de 397 de lei comparativ cu prețul actual.

Aceste solicitări vin în contextul în care furnizorii își propun să ofere oportunități mai accesibile pentru consumatorii din cele două orașe, reflectând o posibilă eficientizare a costurilor și o dorință de a răspunde nevoilor și preocupărilor comunităților locale.

Agenția pentru Reglementare în Energetică va evalua solicitările depuse și va lua o decizie în conformitate cu regulamentele și politicile în vigoare, urmărind să echilibreze interesele furnizorilor și ale consumatorilor în domeniul energetic.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#tarif #căldură #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.