Potop la bugetul țării! Plăți record pentru dobânzile la credite pe fundalul reducerii veniturilor în caznaua țării

Situația financiară a Republicii Moldova este într-un moment critic, cu cheltuieli pentru dobânzi ale creditelor care vor atinge un nivel fără precedent în istorie, potrivit declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat emisiunii „Analize economice”. În special, Ioniță a subliniat că veniturile bugetare sunt scăzute, iar cheltuielile pentru dobânzi sunt ridicate, astfel încât Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în 2023.

Expertul a subliniat că guvernul se bazează pe împrumuturi interne pentru a acoperi cheltuielile bugetare, însă aceste împrumuturi sunt costisitoare și au dobânzi ridicate. În plus, granturile și împrumuturile externe, care reprezintă o sursă mai ieftină de finanțare, sunt limitate în acest an. Această situație determină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru dobânzi, cu un impact negativ asupra bugetului de stat.

Ioniță a subliniat că, de-a lungul istoriei recente, Republica Moldova a beneficiat de granturi externe care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. Cu toate acestea, granturile s-au redus în ultimii ani din cauza lipsei de încredere a partenerilor internaționali cauzată de scandalurile de corupție și problemele de guvernanță din țară.

În acest context, Ioniță a atras atenția asupra importanței sprijinului extern pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei Republicii Moldova. El a evidențiat că țara ar avea nevoie de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, dar acest sprijin financiar nu poate fi asigurat exclusiv din resurse interne.

Ioniță a subliniat că dobânzile la împrumuturile externe au fost mult mai mici decât cele la împrumuturile interne și că guvernul ar trebui să se bazeze pe sprijinul financiar extern pentru a-și susține bugetul în condiții mai favorabile. Cu toate acestea, în acest an, împrumuturile externe au fost limitate, lăsând guvernul să se bazeze în mod semnificativ pe împrumuturile interne costisitoare.

Expertul a avertizat că această situație financiară dificilă poate avea un impact negativ asupra bugetului de stat și poate limita cheltuielile publice pentru investiții, dezvoltare și alte proiecte de dezvoltare. El a subliniat importanța sprijinului financiar extern și a gestionării eficiente a resurselor financiare pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#dobinzi #buget #incasari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un investitor care ajunge să dețină peste 33% din acțiunile cu drept de vot ale unei societăți tranzacționate pe o piață reglementată ar putea fi obligat să facă o ofertă pentru cumpărarea acțiunilor celorlalți acționari. Pragul este mai mic decât cel prevăzut în prezent de legislație, de peste 50%. Prevederea se regăsește în proiectul de modificare a Legii privind piața de capital, elaborat în contextul alinierii legislației Republicii Moldova la normele Uniunii Europene. Documentul este supus consultărilor publice.

Dacă investitorul nu își îndeplinește obligația, drepturile de vot aferente acțiunilor care depășesc pragul de 33% sunt suspendate, iar acesta și persoanele cu care acționează concertat nu mai pot cumpăra alte acțiuni ale aceleiași companii.

Oferta trebuie lansată cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de trei luni de la momentul în care investitorul este înregistrat la Depozitarul central cu o participație de peste 33%. Aceasta se adresează tuturor deținătorilor de valori mobiliare și vizează toate deținerile acestora. Totuși, acționarii cărora li se face oferta nu sunt obligați să-și vândă acțiunile: ei pot accepta oferta sau pot păstra în continuare acțiunile și calitatea de acționari ai companiei.

Proiectul stabilește și reguli pentru prețul oferit acționarilor. Acesta trebuie să fie echitabil, iar la calcularea lui pot fi luate în considerare prețul mediu ponderat de tranzacționare din ultimele 12 luni, valoarea activului net pe acțiune și valoarea stabilită printr-o expertiză realizată de un evaluator independent.

Dacă pragul de 33% este depășit fără intenție, de exemplu în urma răscumpărării și anulării unor acțiuni, a unei fuziuni, divizări sau succesiuni, investitorul poate fie să facă oferta publică, fie să vândă suficiente acțiuni pentru a elimina participația dobândită suplimentar.

O excepție este prevăzută pentru investitorii care au ajuns la peste 33% în urma unei oferte publice benevole adresate tuturor acționarilor și pentru toate deținerile acestora. În acest caz, obligația de a lansa ulterior oferta obligatorie nu se aplică.

Un alt prag prevăzut în proiect este de 90%. Dacă, după oferta de preluare, ofertantul ajunge să dețină cel puțin 90% din valorile mobiliare vizate, acesta poate cere retragerea obligatorie a acționarilor rămași, la un preț echitabil. Dacă nu face această solicitare, acționarii rămași pot cere ofertantului să le cumpere acțiunile.

Achitarea acțiunilor în cadrul ofertei ar urma să se facă doar în bani, iar ofertantul trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru finanțarea ofertei.

Proiectul introduce și reguli pentru ofertele de preluare transfrontaliere, precum și pentru transmiterea anumitor informații prin Punctul unic de acces european (ESAP). Cheltuielile legate de pregătirea și desfășurarea ofertei, transferul banilor și procedurile de retragere sau achiziționare obligatorie ar urma să fie suportate de ofertant.

#companii listate #piața de capital #CNPF