Potop la bugetul țării! Plăți record pentru dobânzile la credite pe fundalul reducerii veniturilor în caznaua țării

Situația financiară a Republicii Moldova este într-un moment critic, cu cheltuieli pentru dobânzi ale creditelor care vor atinge un nivel fără precedent în istorie, potrivit declarațiilor expertului în politici economice, Veaceslav Ioniță, într-un interviu acordat emisiunii „Analize economice”. În special, Ioniță a subliniat că veniturile bugetare sunt scăzute, iar cheltuielile pentru dobânzi sunt ridicate, astfel încât Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară extrem de dificilă în 2023.

Expertul a subliniat că guvernul se bazează pe împrumuturi interne pentru a acoperi cheltuielile bugetare, însă aceste împrumuturi sunt costisitoare și au dobânzi ridicate. În plus, granturile și împrumuturile externe, care reprezintă o sursă mai ieftină de finanțare, sunt limitate în acest an. Această situație determină o creștere semnificativă a cheltuielilor pentru dobânzi, cu un impact negativ asupra bugetului de stat.

Ioniță a subliniat că, de-a lungul istoriei recente, Republica Moldova a beneficiat de granturi externe care au contribuit semnificativ la dezvoltarea țării. Cu toate acestea, granturile s-au redus în ultimii ani din cauza lipsei de încredere a partenerilor internaționali cauzată de scandalurile de corupție și problemele de guvernanță din țară.

În acest context, Ioniță a atras atenția asupra importanței sprijinului extern pentru dezvoltarea infrastructurii și a economiei Republicii Moldova. El a evidențiat că țara ar avea nevoie de aproximativ 10% din Produsul Intern Brut pentru a susține dezvoltarea infrastructurii, dar acest sprijin financiar nu poate fi asigurat exclusiv din resurse interne.

Ioniță a subliniat că dobânzile la împrumuturile externe au fost mult mai mici decât cele la împrumuturile interne și că guvernul ar trebui să se bazeze pe sprijinul financiar extern pentru a-și susține bugetul în condiții mai favorabile. Cu toate acestea, în acest an, împrumuturile externe au fost limitate, lăsând guvernul să se bazeze în mod semnificativ pe împrumuturile interne costisitoare.

Expertul a avertizat că această situație financiară dificilă poate avea un impact negativ asupra bugetului de stat și poate limita cheltuielile publice pentru investiții, dezvoltare și alte proiecte de dezvoltare. El a subliniat importanța sprijinului financiar extern și a gestionării eficiente a resurselor financiare pentru a asigura dezvoltarea economică sustenabilă a Republicii Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#dobinzi #buget #incasari #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrala hidroelectrică de la Costești ar putea să-și dubleze capacitatea de generare a energiei electrice prin extinderea surselor de producere cu ajutorul energiei regenerabile. Proiectele ambițioase au fost prezentate ministrului Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei vizite de documentare la Întreprinderea de Stat „Nodul Hidroenergetic Costești”.

Potrivit administrației întreprinderii, în frunte cu Igor Cibotaru, sunt pregătite studii de fezabilitate pentru instalarea unui parc fotovoltaic plutitor și a unui parc eolian, fiecare cu o capacitate de 5 până la 10 MW. Acestea vor fi completate cu baterii pentru stocarea energiei electrice, transformând nodul într-un important actor pe piața energiei, inclusiv pe cea de echilibrare, odată cu lansarea piețelor pe termen scurt.

Investițiile ar urma să fie acoperite din sursele proprii ale întreprinderii, acumulate în anii precedenți din profitul net reinvestit în dezvoltarea infrastructurii.

„Prin diversificarea surselor – apă, aer și soare – vom reduce dependența de o singură tehnologie și vom crește stabilitatea sistemului energetic național,” a declarat administratorul Cibotaru.

În prezent, centrala funcționează cu un singur generator de 16 MW, pus în funcțiune în 1978, și produce circa 65 milioane kWh anual – echivalentul a aproximativ 6% din energia electrică generată pe plan intern. Activitatea sa depinde de deciziile grupului operativ moldo-român, care gestionează debitul de apă din lacul de acumulare Costești.

Lacul de acumulare Costești, al doilea ca mărime din țară după cel de la Dubăsari, se întinde pe 70 km în susul râului Prut și are o suprafață de 59 km², o capacitate de 1,285 miliarde metri cubi și o adâncime maximă de 43 metri.

Dacă proiectele vor primi undă verde de la Consiliul de administrație, centrala de la Costești ar putea deveni un exemplu regional de tranziție energetică durabilă.