Prăbușire dramatică a exporturilor de floarea soarelui, în timp ce exporturile de grâu au crescut cu 30%

03 Iul. 2023, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Iul. 2023, 15:13 // Actual //  bani.md

Exportul de produse agroalimentare a scăzut cu 27,3 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, având cea mai mare contribuție negativă, de 18,5 p.p., la exportul total. Aceasta evoluție a fost determinate de produsele vegetale, care au scăzut cu 43,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

Astfel, exportul de semințe de floarea-soarelui s-a micșorat de 5,5 ori și a constituit 24,16 mil. USD, comparativ cu 133,93 mil. USD în trimestrul I 2022, exportul de porumb s-a micșorat de 2,6 on și a constituit 63,58 mil. USD, iar cel de fructe și nuci s-a diminuat cu 12,6 la sută (-8,21 mil. USD).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Scăderile au fost atenuate de creșterea exportului de grâu și meslin de 3,8 on (+30,78 mil. USD), de boabe de soia – de 75,0 on (sau pană la 12,00 mil. USD, comparativ cu 0,16 mil. USD în trimestrul I 2022), de alcool etilic nedenaturat (titru alcoolic sub 80%) – de 3,2 on (+9,41 mil. USD).

Fermierii moldoveni au solicitat de mai multe ori interzicerea importului de cereale din Ucraina, în condițiile în care acest lucru a dus la prăbușirea prețului la grâu. Agricultorii au solicitat un ajutor de la stat de 700 de milioane de lei pentru a face față secetei din anul 2022, dar și a compensa pierderilor de pe urma reducerii prețurilor la cereale. Statul a alocat 200 de milioane de lei or, fermierii și-au întrerupt protestele până în luna august.

 

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!