Precizările HORUS privind articolul „securitatea energetică a țării și licitația de modernizare a unui bloc energetic”

Compania HORUS ENERGY respinge informațiile cu privire la procedurile de licitație privind modernizarea Blocului energetic nr.1. al Termoelectrica. Astfel, compania vine cu următoarele precizări:

În anul 2019 S.R.L.”HORUS” a participat la achiziția de bunuri, lucrări și servicii, inițiată conform anunțului nr. 30B publicat pe pagina web a întreprinderii SA”Termoelectrica” și în Monitorul Oficial nr. 13-21 (6936-6944). La data de 02.2019 S.R.L.”HORUS” a depus oferta sa în limita normelor legale expuse, însă, concursul de achiziții a fost anulat. S.R.L.”HORUS a participat repetat la aceiași achiziție, după republicarea anunțului nr. 30B-R1., fiind desemnată câștigătoare la data de 12.03.2019. Ulterior, între S.R.L.”HORUS” în calitate de antreprenor general și S.A.”Termoelectrica” a fost semnat contractul nr.86 din 08.05.2019, în strictă corespundere cu condițiile Caietului de Sarcini nr. 121, privind modernizarea blocului energetic Nr. 1 CET Sursa-1. Proiectul modernizării blocului energetic Nr. 1 a fost implementat în comun cu peste 50 de subantreprenori (furnizori de utilaje, echipamente, lucrări și servicii), printre care se distinge concernul Силовые Машины.

Propunerea S.R.L.”HORUS” bazată pe utilajul energetic al gigantului Силовые Машины a fost confirmată ca cea mai eficientă din următoarele considerente:

utilajul energetic a demonstrat o fiabilitate incontestabilă în exploatare, fiindfurnizat și dat în exploatare de concernul Силовые Машины în anul 1978 și a fost o replică din cele peste 1000 de exemplare instalate în toate statele CSI;
actualmente, când expiră termenul de serviciu normat (40 ani) a acestor blocuri energetice, uzinele din cadrul concernului Силовые Машины au inițiat producerea în serie a principalelor componente pentru Modernizarea (prelungirea perioadei de exploatare) echipamentelor esențiale a blocurilor energetice. Rezultă că soluția de modernizare a echipamentelor blocurilor energetice este deja proiectată și prefabricată în serie în cadrul uzinelor concernului Силовые Машины, iar utilajele pot fi ofertate și furnizate în perioade rezonabile de timp.

În procesul de execuție a lucrărilor, reieșind din complexitatea și specificul funcționării utilajului energetic la etapa de evaluare și stabilire a cerințelor pentru modernizarea Blocului energetic, nu a fost posibil de identificat volumul echipamentelor și utilajelor care necesită afi reparate și/sau înlocuite. Îndeosebi, specificăm că diagnosticarea turbinei cu abur, cu deschiderea acesteia, fără inițierea lucrărilor de reparație și/sau modernizare, este un proces de durată (5-6 luni) și costisitor din punct de vedere financiar. Aceste lucrări de diagnosticare nu au nici un efect economic și constituie doar cheltuieli pentru identificarea volumelor lucrărilor preconizate.

Volumele adiționale de lucrări care au rezultat în procesul de modernizare a blocului energetic nr.1 (cazan și turbină) cât și extinderea termenului pentru realizarea acestora, au rezultat ca consecință a epuizării resurselor de funcționare a utilajului energetic cu peste 40 ani. De menționat că acest utilaj energetic, care a demonstrat o fiabilitate în exploatare incontestabilă, a fost furnizat și dat în exploatare de concernul Силовые Машины în anul 1978.

Modernizarea blocului energetic nr. 1 a fost efectuată în volumul minim necesar de doar 20% din volumul întregului utilaj. La finalizarea lucrărilor în acest volum, eficiența modernizării a fost confirmată de experți independenți de talie internațională din cadrul Societății pe Acțiuni pentru demararea, reglarea, îmbunătățirea tehnologiei și funcționarea centralelor electrice și a rețelelor “LvovORGRES“, care au constatat:

îmbunătățirea procesului de ardere și majorarea randamentului cazanului cu 2%;
majorarea randamentului turbinei cu 2 %;
prelungirea resursei de funcționare a turbinei cu minim 8 ani (sau 50 000 ore)și creșterea productivității termice cu 60 Gcal/h, iar a puterii electrice cu 18 MWe în regim optimal de funcționare;
prelungirea resursei de funcționare a cilindrului de medie și joasă presiune cu 40 ani (sau 200 000 ore);
prelungirea resursei de funcționare a cilindrului de înaltă presiune a turbinei cu minim 8 ani (sau 50 000 ore);
creșterea productivității termice cu 60 Gcal/h (în total de 160 Gcal) și puterii nominale electrice cu 18 MWe (în total de 98 MWe) în regim optimal de funcționare. Pentru regimul maximal de funcționare a turbinei (regim caracteristic surselor de generare a energiei electrice și termice la tarife diferențiate) puterea electrică este de 110 MWe, iar cea termică de 67 Gcal/h. Funcționarea la puterea maximală de 110 MWecorespunde unui regim de funcționare când sistemul electro-energetic este impus să genereze cât mai multă energie electrică în rețea. Acest regim maximal de funcționare astăzi nu este fezabil, până nu va fi actualizat cadrul normativ la standardele Europene și vor fi implementate tarifele diferențiate unde energia electrică este mai rentabil de generat în diferite intervale orare și turbina va funcționa în asemenea regim de 110 MWe. La moment, regimul de funcționare este dependent de sarcina termică, iar pentru funcționarea utilajului energetic la randament maximal, partea de condensare trebuie să tindă spre minimum. Respectiv, sarcina electrică optimă de funcționare a blocului energetic nr.1 este de 90 MW.

Concretizăm că în cadrul acestei modernizări am exclus riscul unei eventuale avarieri a acestei Surse de energie, prin diagnosticare, reparare și modernizare a principalelor elemente a blocului energetic nr.1., evitând cheltuieli pentru înlocuirea acestora evaluate la peste 100 milioane Euro. Adițional, am obținut și un regim sigur și fiabil, neimputabil utilajelor energetice, caracteristic echipamentelor de producere rusească. Efectele economice și ergonomice au fost atinse îndeosebi datorită sistemelor moderne de automatizare și control răspândite în statele europene de proveniență a companiei Siemens AG. Acest tandem a echipamentelor a dus la implementarea cu succes a primului proiect Pilot de asemenea anvergură în sistemul energetic al Republicii Moldova.

Examinând rezultatele tehnico-economice ale proiectului Modernizării blocului energetic nr. 1, CET Sursa 1,constatăm beneficii financiare în valoare de peste 40 milioane lei/anual, contrar investițiilor totale de circa 240 milioane lei, care urmează a fi achitate de beneficiar, cu eșalonare, în termen de 5 ani. În condițiile nestabilității pieței financiare, acest proiect PILOT este o premieră pentru Republica Moldova, implementat fără majorări de tarife la energia electrică și termică pentru consumatorul final, mai mult chiar, în perioada de implementare a proiectului tariful la energia electrică a fost redus.

De asemenea, în cadrul modernizării s-a obținut reducerea substanțială de emisii nocive a blocului energetic nr.1, concentrația acestora fiind de doar 122 ppm (NOx).

#Horus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.