PREMIERĂ! Aplicația care îi ajută pe șomeri să-și caute un job cu salariul indicat

În Moldova a fost lansată prima aplicație de căutarea a ofertelor de lucru, în care salariile sunt mereu indicate — JobJob.

Aplicația a fost lansată de portalul de joburi Rabota.md, care a a fondat și canalul de Telegram „Salarii în Moldova”.

„Nu mai există „negociabil” sau „în funcție de rezultatele interviului”. Aici sunt doar posturi vacante în care este indicat cel puțin nivelul „de la” și „până la” al salariului.”

Potrivit fondatorilor, după lansarea aplicației JobJob, companiile moldovenești au început să indice salariile în posturile vacante tot mai des.

JobJob aduce în prim-plan filosofia grijii față de solicitanți și schimbă piața muncii din Moldova, lucrând activ pentru a se asigura că toate companiile le răspund candidaților, le respectă timpul și încep să construiască parteneriate cu ei, chiar și până la momentul angajării.

#jobjob #salarii in moldova #someri #rabota.md #job #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile colectate la vamă nu reflectă în totalitate volumul real al importurilor, iar în sistem persistă practici vechi care afectează bugetul de stat. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul unei emisiuni Realitatea de privește de la Realitatea TV.

Întrebat dacă încasările din vamă corespund realității, oficialul a răspuns: „De obicei nu” și a spus t că există fluxuri de bunuri care nu sunt impozitate, precum coletele sau anumite bunuri personale. În același timp, ministrul a lăsat să se înțeleagă că în sistem persistă practici informale.

„Există cu siguranță… sunt tradiții mai vechi. Vom continua să luptăm cu ele”, a declarat Gavriliță, sugerând indirect probleme de integritate în activitatea vamală.

Ministrul a precizat că autoritățile vor continua investițiile în echipamente, tehnologii și sisteme de control pentru a reduce tentativele de fraudare a bugetului.

Cu toate acestea, oficialul a evitat să ofere o estimare clară a pierderilor anuale cauzate de evaziune sau subevaluarea mărfurilor. „Nu cred că aș putea opera cu asemenea cifre”, a spus acesta, menționând că lipsa unor date exacte indică dificultatea de a cuantifica fenomenul.

În lipsa unor evaluări oficiale, ministrul a sugerat că eventualele estimări ar putea veni din surse externe, însă a admis că, în multe cazuri, prejudiciile reale rămân necunoscute, iar doar o parte dintre tentativele de fraudă ajung să fie depistate.