Premieră pentru UE! A lansat cele mai mari obligațiuni din istoria sa: Este o investiție în piața noastră unică

Pentru a finanța redresarea post-Covid 19, precum și consecințele acesteia Comisia Europeană a atras 20 de miliarde de euro prin obligațiuni cu termen la zece ani, până pe 4 iulie 2031. Prima emisiune din datoria mutuală a Uniunii Europene pentru finanțarea Next Generation EU a fost subscrisă de peste 10 ori de către investitori.

Tranzacția NextGenerationEU este cea mai mare emisiune de obligațiuni din Europa, cea mai mare tranzacție instituțională făcută într-o singură tranșă și cea mai mare sumă pe care UE a strâns-o într-o singură tranzacție.

La obligațiuni de circa 10 miliarde de euro, Comisia Europeană a primit cereri de 107 miliarde de euro. Alte două emisiuni similare vor fi lansate până la sfârșitul lunii iulie, iar sumele strânse, 30-40 de miliarde de euro ar urma să fie transferate rapid către statele membre ca prefinanțare pentru planuri de redresare și reziliență.

“Obligațiunea a atras un interes foarte puternic din partea investitorilor din Europa și din lume, iar ca urmare Comisia a obținut condiții foarte favorabile pentru stabilirea costului, în mod similar cu emisiunile repetate care au avut succes în programul SURE”, arată un comunicat al executivului european.

“Astăzi este o zi cu adevărat istorică pentru UE. Am efectuat cu succes prima operațiune de finanțare a NextGenerationEU. Ca o Uniune puternică, atragem împreună bani de pe piețe și investim într-o recuperare comună din această criză. Este o investiție în piața noastră unică. Și chiar mai important este o investiție în viitorul generațiilor viitoare ale Europei pe măsură ce se confruntă cu provocările digitalizării și schimbărilor climatice. Fluxul de bani poate fi direcționat pentru a ajuta la reformării continentului nostru, pentru a construi o Europă mai verde, mai digitală și mai rezilientă. Acum voi vizita fiecare stat membru pentru a vedea impactul NextGenerationEU pe teren”, a declarat Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Conform estimărilor Comisiei, în acest an ar urma să fie emise obligaţiuni în valoare de până la 80 de miliarde de euro pentru finanţarea Fondului european de relansare, scrie Digi24.

În total, până la 30% din obligaţiunile pentru Fondul de relansare ar urma să fie emise prin intermediul aşa-numitelor obligaţiuni verzi, un instrument care alturi de cele sociale sunt extrem de căutate de investitori, care au început sa aibă criterii de sustanabilitate și criterii morale la alegerea plasamentelor. Comisia va oferi şi obligaţiuni cu maturităţi mai mici iar din luna septembrie va începe să vândă obligaţiuni la licitaţii, într-o manieră mai apropiată de felul în care guvernele emit obligaţiuni.

#obligatiuni #emisiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.