Premiul Nobel pentru Economie 2024: Trei cercetători dezvăluie secretele prosperității globale

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank 2024 în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”, arată anunțul oficial al instituției.

“Ne-au ajutat să înțelegem diferențele de prosperitate dintre națiuni”, sintetizează reprezentanții Academiei Regale de Științe.

Laureații din acest an în domeniul științelor economice – Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson – au demonstrat importanța instituțiilor societății pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept deficitar și instituții care exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce.

„Reducerea diferențelor mari de venit dintre țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru realizarea acestui obiectiv”, a declarat Jakob Svensson, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice.

Explicațiile Academiei Regale Suedeze de Științe cu privire la munca laureaților:

Atunci când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Această schimbare a fost uneori dramatică, dar nu a avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul colonizatorilor. În altele, colonizatorii au format sisteme politice și economice incluzive în beneficiul pe termen lung al migranților europeni.

Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate dintre țări o reprezintă instituțiile societale care au fost introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care au fost odată bogate sunt acum sărace și viceversa.

Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și creștere economică scăzută. Introducerea unor instituții favorabile incluziunii ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, însă instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atât timp cât sistemul politic le garantează că vor rămâne la conducere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor privind viitoarele reforme economice. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produc îmbunătățiri.

Cu toate acestea, această incapacitate de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce democratizarea are loc uneori. Atunci când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar este puțin probabil ca populația să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem imediat ce situația se va liniști. În cele din urmă, singura opțiune ar putea fi transferul puterii și instaurarea democrației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nobel #prosperitate #economie #premiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.