Premiul Nobel pentru Economie 2024: Trei cercetători dezvăluie secretele prosperității globale

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Sveriges Riksbank 2024 în Științe Economice în memoria lui Alfred Nobel lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studii privind modul în care instituțiile se formează și afectează prosperitatea”, arată anunțul oficial al instituției.

“Ne-au ajutat să înțelegem diferențele de prosperitate dintre națiuni”, sintetizează reprezentanții Academiei Regale de Științe.

Laureații din acest an în domeniul științelor economice – Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson – au demonstrat importanța instituțiilor societății pentru prosperitatea unei țări. Societățile cu un stat de drept deficitar și instituții care exploatează populația nu generează creștere sau schimbări în bine. Cercetările laureaților ne ajută să înțelegem de ce.

„Reducerea diferențelor mari de venit dintre țări este una dintre cele mai mari provocări ale timpului nostru. Laureații au demonstrat importanța instituțiilor societale pentru realizarea acestui obiectiv”, a declarat Jakob Svensson, președintele Comitetului pentru Premiul în Științe Economice.

Explicațiile Academiei Regale Suedeze de Științe cu privire la munca laureaților:

Atunci când europenii au colonizat mari părți ale globului, instituțiile din acele societăți s-au schimbat. Această schimbare a fost uneori dramatică, dar nu a avut loc în același mod peste tot. În unele locuri, scopul a fost exploatarea populației indigene și extragerea resurselor în beneficiul colonizatorilor. În altele, colonizatorii au format sisteme politice și economice incluzive în beneficiul pe termen lung al migranților europeni.

Laureații au arătat că o explicație pentru diferențele de prosperitate dintre țări o reprezintă instituțiile societale care au fost introduse în timpul colonizării. Instituțiile incluzive au fost adesea introduse în țări care erau sărace atunci când au fost colonizate, rezultând în timp o populație în general prosperă. Acesta este un motiv important pentru care fostele colonii care au fost odată bogate sunt acum sărace și viceversa.

Unele țări rămân blocate într-o situație cu instituții extractive și creștere economică scăzută. Introducerea unor instituții favorabile incluziunii ar crea beneficii pe termen lung pentru toată lumea, însă instituțiile extractive oferă câștiguri pe termen scurt pentru cei aflați la putere. Atât timp cât sistemul politic le garantează că vor rămâne la conducere, nimeni nu va avea încredere în promisiunile lor privind viitoarele reforme economice. Potrivit laureaților, acesta este motivul pentru care nu se produc îmbunătățiri.

Cu toate acestea, această incapacitate de a face promisiuni credibile de schimbare pozitivă poate explica și de ce democratizarea are loc uneori. Atunci când există o amenințare de revoluție, cei aflați la putere se confruntă cu o dilemă. Ar prefera să rămână la putere și să încerce să liniștească masele promițând reforme economice, dar este puțin probabil ca populația să creadă că nu vor reveni la vechiul sistem imediat ce situația se va liniști. În cele din urmă, singura opțiune ar putea fi transferul puterii și instaurarea democrației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nobel #prosperitate #economie #premiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.