Preşedintele Germaniei, un susținător al apropierii de Rusia, își exprimă regretul: Nord Stream 2 a fost o greşeală

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, un susţinător al apropierii Occidentului de Rusia, şi-a exprimat regretul privind poziţia sa anterioară, arătând că anii în care a susţinut gazoductul Nord Stream 2 reprezintă clar o greşeală, scrie Euractiv.

Nu am crezut că Putin va accepta ruinarea ţării sale de dragul nebuniei sale imperialiste. În această privinţă, ca şi alţii, am greşit.

„Susținerea mea pentru Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a mai spus el. „Ne-am legat de o punte în care nici Rusia nu mai credea și în privința cărei alți parteneri ne-au avertizat”, a recunoscut președintele german.

Steinmeier a făcut parte din acea aripă a SPD, aflată sub influența fostului cancelar german Gerhard Schroeder, care considera că legăturile economice strânse cu Rusia sunt o modalitate de a o ancora într-un sistem global orientat spre Occident.

Gazoductul Nord Stream 2, proiect în prezent anulat, a fost o piesă centrală a acestei strategii, deși criticii săi au avertizat că ar duce la slăbirea economică a Ucrainei prin eliminarea acestei țări din tranzitul energiei ruse către Europa.

#gazoduct #nord stream 2 #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.