Preşedintele Germaniei, un susținător al apropierii de Rusia, își exprimă regretul: Nord Stream 2 a fost o greşeală

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier, un susţinător al apropierii Occidentului de Rusia, şi-a exprimat regretul privind poziţia sa anterioară, arătând că anii în care a susţinut gazoductul Nord Stream 2 reprezintă clar o greşeală, scrie Euractiv.

Nu am crezut că Putin va accepta ruinarea ţării sale de dragul nebuniei sale imperialiste. În această privinţă, ca şi alţii, am greşit.

„Susținerea mea pentru Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală”, a mai spus el. „Ne-am legat de o punte în care nici Rusia nu mai credea și în privința cărei alți parteneri ne-au avertizat”, a recunoscut președintele german.

Steinmeier a făcut parte din acea aripă a SPD, aflată sub influența fostului cancelar german Gerhard Schroeder, care considera că legăturile economice strânse cu Rusia sunt o modalitate de a o ancora într-un sistem global orientat spre Occident.

Gazoductul Nord Stream 2, proiect în prezent anulat, a fost o piesă centrală a acestei strategii, deși criticii săi au avertizat că ar duce la slăbirea economică a Ucrainei prin eliminarea acestei țări din tranzitul energiei ruse către Europa.

#gazoduct #nord stream 2 #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.