Preț halucinant al energiei electrice pentru locuitorii din nordul țării. FEE Nord cere 3 lei pentru un kwh

Compania Furnizare Energie Electrică Nord a depus o solicitare la ANRE pentru majorarea prețului la energia electrică.

Operatorul de energie electrică solicită un tarif de 3,06 lei pentru kwh pentru consumatorii finali. FEE Nord își argumentează majorarea tarifului prin:

Volum de energie electrică prognozat și costul energiei electrice reieșind din contracteleexistente încheiate cu producătorii/furnizorii de energie electrică și evoluția prețului de tranzacționare a energiei electrice.

Cheltuielile suportate de Furnizor pentru achitarea serviciului de transport și distribuție a energiei electrice, conform tarifului existent.

Costurile și cheltuielile strict necesare pentru desfășurarea activității reglementate de furnizare a energiei electrice actualizate reieșind din indicele prețurilor de consum din Republica Moldova, indicele de modificare a numărului locurilor de consum ale consumatorilor finali deserviți și indicele prețurilor de consum al SUA

Totodată, operatorul indică și devierile tarifare formate în anul 2021 de 34 mil. de lei.

La începutul anului curent, cel mai mare distribuitor de energie electrică din Republica Moldova, Premier Energy s-a adresat cu o solicitare la ANRE de majorare a tarifelor la energia electrică pentru consumatori. În prezent, tariful pentru populație este de 1,51 lei/kWh, iar dacă solicitarea Premier Energy va fi acceptată de ANRE, prețul per kWh va ajunge la 2,79 lei.

#scumpire #Energie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.