Preţul aurului creşte. La ce valoare a ajuns

Preţul aurului a crescut luni, stimulat de cerere, în condiţiile în care criza din Ucraina nu a dat semne de diminuare, deşi creşterile au fost limitate de planul Rezervei Federale americane de măsuri agresive de combatere a inflaţiei, scrie Reuters.

Aurul spot a crescut cu 0,2%, la 1.924,45 dolari pe uncie, până la ora 0712 GMT. Contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,3%, la 1.924,00 dolari, scrie ZF.

Împiedicând noi creşteri ale metalului, doi oficiali ai Fed au declarat vineri că banca centrală trebuie să ia măsuri mai agresive pentru a combate inflaţia. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat că doreşte să majoreze ratele la 1,75% până la 2% în acest an, potrivit unui studiu publicat pe site-ul băncii regionale a Fed.

Ratele mai mari ale dobânzilor tind să crească costul de oportunitate al deţinerii de aur neplătitor de dobânzi.

Paladiul, utilizat de producătorii de automobile în convertizoarele catalitice pentru a reduce emisiile, a câştigat 2,8%, la 2.560,71 dolari pe uncie. Metalul atinsese un maxim record de 3.440,76 dolari pe 7 martie, impulsionat de temerile legate de întreruperi ale aprovizionării din partea principalului producător, Rusia.

Argintul spot a rămas stabil, la 24,96 dolari pe uncie, iar platina a crescut cu 0,4%, la 1.025,83 dolari.

#scumpire #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Micii producători de alimente ar putea avea mai multă libertate să-și vândă produsele. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern care le va permite să comercializeze direct produsele pe o rază de până la 150 de kilometri de locul de producere. Documentul a fost lansat pentru consultări publice.

Noua regulă ar însemna că fermierii și producătorii mici vor putea vinde mai ușor la târguri, iarmaroace, festivaluri, piețe agroalimentare sau chiar prin livrare directă către clienți, atât timp cât respectă normele de igienă și siguranță alimentară. În prezent, spun autorii, legea „nu stabilește în mod expres aria geografică de desfacere a produselor alimentare”, ceea ce a dus la interpretări diferite și neclarități în controale.

Prin modificări, ministerul urmărește „introducerea unei distanțe maxime clare (150 km) pentru comercializarea directă”, dar și „susținerea dezvoltării lanțurilor scurte de aprovizionare” și „facilitarea accesului producătorilor mici la piețe regionale”. Cu alte cuvinte, produsele locale ar ajunge mai ușor la consumatori din apropiere, iar banii ar rămâne mai mult în economia locală.

O altă schimbare importantă este creșterea limitelor de cantitate pentru unele produse vândute în regim simplificat: plafonul de 1 000 de unități va fi majorat la 10 000. Autorii consideră că astfel va fi „sprijinită dezvoltarea economiei rurale” și vor fi create condiții mai bune pentru micii producători și procesatori locali.

Potrivit notei informative, măsurile sunt aliniate la practicile europene și nu vor necesita cheltuieli suplimentare din bugetul de stat.