Preţul aurului creşte. La ce valoare a ajuns

Preţul aurului a crescut luni, stimulat de cerere, în condiţiile în care criza din Ucraina nu a dat semne de diminuare, deşi creşterile au fost limitate de planul Rezervei Federale americane de măsuri agresive de combatere a inflaţiei, scrie Reuters.

Aurul spot a crescut cu 0,2%, la 1.924,45 dolari pe uncie, până la ora 0712 GMT. Contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,3%, la 1.924,00 dolari, scrie ZF.

Împiedicând noi creşteri ale metalului, doi oficiali ai Fed au declarat vineri că banca centrală trebuie să ia măsuri mai agresive pentru a combate inflaţia. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat că doreşte să majoreze ratele la 1,75% până la 2% în acest an, potrivit unui studiu publicat pe site-ul băncii regionale a Fed.

Ratele mai mari ale dobânzilor tind să crească costul de oportunitate al deţinerii de aur neplătitor de dobânzi.

Paladiul, utilizat de producătorii de automobile în convertizoarele catalitice pentru a reduce emisiile, a câştigat 2,8%, la 2.560,71 dolari pe uncie. Metalul atinsese un maxim record de 3.440,76 dolari pe 7 martie, impulsionat de temerile legate de întreruperi ale aprovizionării din partea principalului producător, Rusia.

Argintul spot a rămas stabil, la 24,96 dolari pe uncie, iar platina a crescut cu 0,4%, la 1.025,83 dolari.

#scumpire #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.