Preţul aurului creşte. La ce valoare a ajuns

Preţul aurului a crescut luni, stimulat de cerere, în condiţiile în care criza din Ucraina nu a dat semne de diminuare, deşi creşterile au fost limitate de planul Rezervei Federale americane de măsuri agresive de combatere a inflaţiei, scrie Reuters.

Aurul spot a crescut cu 0,2%, la 1.924,45 dolari pe uncie, până la ora 0712 GMT. Contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,3%, la 1.924,00 dolari, scrie ZF.

Împiedicând noi creşteri ale metalului, doi oficiali ai Fed au declarat vineri că banca centrală trebuie să ia măsuri mai agresive pentru a combate inflaţia. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat că doreşte să majoreze ratele la 1,75% până la 2% în acest an, potrivit unui studiu publicat pe site-ul băncii regionale a Fed.

Ratele mai mari ale dobânzilor tind să crească costul de oportunitate al deţinerii de aur neplătitor de dobânzi.

Paladiul, utilizat de producătorii de automobile în convertizoarele catalitice pentru a reduce emisiile, a câştigat 2,8%, la 2.560,71 dolari pe uncie. Metalul atinsese un maxim record de 3.440,76 dolari pe 7 martie, impulsionat de temerile legate de întreruperi ale aprovizionării din partea principalului producător, Rusia.

Argintul spot a rămas stabil, la 24,96 dolari pe uncie, iar platina a crescut cu 0,4%, la 1.025,83 dolari.

#scumpire #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.