Preţul aurului creşte. La ce valoare a ajuns

Preţul aurului a crescut luni, stimulat de cerere, în condiţiile în care criza din Ucraina nu a dat semne de diminuare, deşi creşterile au fost limitate de planul Rezervei Federale americane de măsuri agresive de combatere a inflaţiei, scrie Reuters.

Aurul spot a crescut cu 0,2%, la 1.924,45 dolari pe uncie, până la ora 0712 GMT. Contractele futures pe aur din SUA au scăzut cu 0,3%, la 1.924,00 dolari, scrie ZF.

Împiedicând noi creşteri ale metalului, doi oficiali ai Fed au declarat vineri că banca centrală trebuie să ia măsuri mai agresive pentru a combate inflaţia. Preşedintele Fed din Minneapolis, Neel Kashkari, a declarat că doreşte să majoreze ratele la 1,75% până la 2% în acest an, potrivit unui studiu publicat pe site-ul băncii regionale a Fed.

Ratele mai mari ale dobânzilor tind să crească costul de oportunitate al deţinerii de aur neplătitor de dobânzi.

Paladiul, utilizat de producătorii de automobile în convertizoarele catalitice pentru a reduce emisiile, a câştigat 2,8%, la 2.560,71 dolari pe uncie. Metalul atinsese un maxim record de 3.440,76 dolari pe 7 martie, impulsionat de temerile legate de întreruperi ale aprovizionării din partea principalului producător, Rusia.

Argintul spot a rămas stabil, la 24,96 dolari pe uncie, iar platina a crescut cu 0,4%, la 1.025,83 dolari.

#scumpire #aur #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul urmează să voteze în ședința de miercuri o nouă modificare a Programului de repartizare a mijloacelor Fondului rutier pentru anul 2025, document care arată o redistribuire a banilor publici, cu accent clar pe întreținere curentă și mai puțin pe reabilitare strategică a infrastructurii rutiere.

Potrivit proiectului, Fondul rutier ajunge la 2,598 miliarde lei, însă peste 2,08 miliarde lei (aproape 80%) sunt direcționați exclusiv pentru întreținerea drumurilor, în timp ce investițiile și dezvoltarea infrastructurii rămân secundare.

Cea mai mare parte a banilor se duc pe: plombări, colmatarea fisurilor, badijonări și lucrări cosmetice la asfalt, lucrări repetate la aceleași tronsoane „selective”, fără soluții durabile, întreținerea de vară și iarnă, care cumulativ depășește 659 milioane lei. În paralel, doar 434 milioane lei sunt prevăzute pentru reconstrucții, reabilitări și reparații capitale, adică exact lucrările care ar putea reduce cheltuielile de întreținere pe termen lung.

Documentul mai arată că 159 milioane lei sunt direcționați către gestionarea drumurilor publice, inclusiv cheltuieli administrative, litigii și funcționarea Î.S. „Administrația de Stat a Drumurilor”, aflată în proces de reorganizare.