Prețul gazului a crescut după anunțul Gazprom

Preţurile de referinţă la gazul natural în Europa au crescut marţi, după ce grupul rus Gazprom a avertizat că săptămâna viitoare ar putea reduce livrările de gaze prin ultima rută spre Europa Occidentală, transmite Bloomberg.

La bursa de la Amsterdam, cotaţiile futures la gaze au crescut marţi cu până la 4,2% şi depăşesc de aproape patru ori nivelul obişnuit pentru această perioadă a anului, după ce gigantul rus a spus că o parte din gazele naturale care trec prin Ucraina şi sunt destinate Republicii Moldova sunt reţinute de Ucraina.

Ruta din Ucraina este ultima conductă care mai transportă gaze naturale ruseşti spre Europa Occidentală, chiar dacă la niveluri mult reduse.

Într-un mesaj pe reţeaua Telegram, Gazprom a acuzat că până acum Ucraina a acumulat 52,52 milioane metri cubi de gaze naturale destinate Republicii Moldova. Dacă aceste dezechilibre vor persista, Gazprom a avertizat că va limita volumele de tranzit, începând cu data de 28 noiembrie ora 10 a.m., în conformitate cu cantitatea de gaze care nu ajunge la clienţii din Republica Moldova.

Dacă aceste reduceri ale livrărilor se vor confirma, vor veni tocmai într-un moment în care temperaturile sunt prognozate să coboare sub media acestei perioade şi retragerile din depozitele de gaze se intensifică. Livrările de gaze ruseşti spre Europa sunt deja la un nivel mult mai mic faţă de media multianuală şi majoritatea rutelor majore de tranzit, exceptând cea prin Ucraina, sunt închise.

Există îngrijorări în Europa că problemele cu Republica Moldova ar putea fi începutul unei opriri complete a livrărilor de gaze ruseşti. Cu toate acestea, Europa este acum într-o poziţie confortabilă, în condiţiile în care depozitele de gaze sunt aproape pline. Importurile mari de gaze lichefiate şi reducerea cererii de gaze din partea consumatorilor industriali, pe fondul preţurilor ridicate, au contracarat diminuarea livrărilor de gaze ruseşti.

#gaz #pret #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai multe companii-fanion ale Europei – între care constructorul auto Mercedes-Benz și grupul de lux LVMH – conduc o campanie corporativă menită să îmblânzească răspunsul Bruxelles-ului la noile amenințări comerciale lansate de Donald Trump, scrie Bloomberg. Executivi ai unor grupuri din industria auto, bunuri de lux și băuturi spirtoase au avut întâlniri neoficiale cu oficiali americani și au presat capitalele europene să ajungă rapid la un acord pentru a evita o escaladare tarifară.

Potrivit surselor citate, lobby-ul include solicitarea de a scoate produse-simbol ale Statelor Unite – precum bourbonul – de pe lista de exporturi vizate de represaliile Uniunii Europene, în speranța că Washingtonul va renunța la taxele anunțate de până la 50 % pe automobile și metale. Miza este deadline-ul din 9 iulie, dată la care Casa Albă ar putea oficializa noile tarife.

Comisia Europeană a pregătit o listă de contramăsuri ce ar putea taxa exporturi americane în valoare de circa 95 miliarde EUR, însă presiunile unor state membre și ale marilor grupuri industriale ar putea reduce pachetul de răspuns cu până la 70 miliarde EUR, spun sursele Bloomberg.

Industria europeană, îngrijorată de pierderile de piață și marjele tot mai subțiri pe piața americană, militează deschis – dar și pe canale diplomatice discrete – pentru un compromis rapid care să evite un nou război comercial transatlantic. Dacă negocierile eșuează, Bruxelles-ul ar putea activa setul de tarife de represalii chiar din luna august, lovind exporturi americane de agricultură, băuturi spirtoase și produse industriale.

De partea cealaltă, Trump susține că noile taxe sunt menite să „echilibreze” relațiile comerciale și să stimuleze producția în SUA, însă analiștii avertizează că un ciclu de tarife și contra-tarife ar afecta lanțuri de aprovizionare de miliarde și ar pune presiune pe creșterea economică de ambele părți ale Atlanticului.

Decizia finală a UE va depinde de rezultatul negocierilor de ultim moment, dar lobby-ul corporativ arată cât de mult cântărește sectorul privat în conturarea politicilor comerciale europene, atunci când locurile de muncă și profitabilitatea sunt puse în joc.