Prețul petrolului a stagnat după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump

Prețurile petrolului au stagnat luni, 15 iulie, din cauza preocupărilor legate de cererea din China, principalul importator, contrabalansate de cererea puternică din alte regiuni, restricțiile de ofertă ale OPEC+ și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

Tentativa de asasinat asupra fostului președinte al SUA, Donald Trump, a atras atenția analiștilor asupra reacțiilor piețelor financiare.

Dolarul american s-a stabilizat după câștigurile de la începutul sesiunii, care au afectat prețul petrolului.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 3 cenți, ajungând la 85,06 dolari pe baril, până la ora 13:26 GMT. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate a câștigat 7 cenți, atingând 82,28 dolari.

„Datele chineze, inclusiv operațiunile de rafinărie și importurile de țiței, nu oferă sprijin. Dar cererea crescută în alte părți ale lumii este încă solidă”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Prețul țițeiului a scăzut săptămâna trecută după patru săptămâni de creșteri, deoarece speranțele pentru o cerere puternică de vară în SUA au fost contracarate de îngrijorările legate de cererea din China.

Datele chineze de luni au adâncit aceste îngrijorări. A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,7% în trimestrul aprilie-iunie, conform cifrelor oficiale, cea mai lentă creștere din primul trimestru al anului 2023.

Vineri, cifrele separate au arătat că importurile de țiței ale Chinei au scăzut cu 2,3% în prima jumătate a acestui an.

Cu toate acestea, situația volatilă din Orientul Mijlociu continuă să ofere o primă geopolitică pentru petrol, deși capacitatea de rezervă amplă deținută de Arabia Saudită și de alți membri ai OPEC are un suport limitat pentru prețuri, spun analiștii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.