Prețul petrolului a stagnat după tentativa de asasinat asupra lui Donald Trump

Prețurile petrolului au stagnat luni, 15 iulie, din cauza preocupărilor legate de cererea din China, principalul importator, contrabalansate de cererea puternică din alte regiuni, restricțiile de ofertă ale OPEC+ și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

Tentativa de asasinat asupra fostului președinte al SUA, Donald Trump, a atras atenția analiștilor asupra reacțiilor piețelor financiare.

Dolarul american s-a stabilizat după câștigurile de la începutul sesiunii, care au afectat prețul petrolului.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 3 cenți, ajungând la 85,06 dolari pe baril, până la ora 13:26 GMT. Prețul țițeiului american West Texas Intermediate a câștigat 7 cenți, atingând 82,28 dolari.

„Datele chineze, inclusiv operațiunile de rafinărie și importurile de țiței, nu oferă sprijin. Dar cererea crescută în alte părți ale lumii este încă solidă”, a declarat analistul UBS Giovanni Staunovo.

Prețul țițeiului a scăzut săptămâna trecută după patru săptămâni de creșteri, deoarece speranțele pentru o cerere puternică de vară în SUA au fost contracarate de îngrijorările legate de cererea din China.

Datele chineze de luni au adâncit aceste îngrijorări. A doua cea mai mare economie a lumii a crescut cu 4,7% în trimestrul aprilie-iunie, conform cifrelor oficiale, cea mai lentă creștere din primul trimestru al anului 2023.

Vineri, cifrele separate au arătat că importurile de țiței ale Chinei au scăzut cu 2,3% în prima jumătate a acestui an.

Cu toate acestea, situația volatilă din Orientul Mijlociu continuă să ofere o primă geopolitică pentru petrol, deși capacitatea de rezervă amplă deținută de Arabia Saudită și de alți membri ai OPEC are un suport limitat pentru prețuri, spun analiștii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotații #OPEC #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.