În spatele fiecărui brand e un gigant din business. Ce dețin LVMH, Kering, Richemont, PVH, Tapestry, Capri și Prada?

În lumea modei de lux, puțini știu că multe dintre cele mai renumite branduri sunt deținute de mari conglomerate. Aceste corporații-mamut controlează un portofoliu diversificat de branduri prestigioase, stabilind standardele în industria globală de lux.

Conglomeratele dominante în industria de lux includ: LVMH, Kering, Richemont, PVH Corp, Capri Holdings, Tapestry Inc. și Prada S.p.A. LVMH, cel mai mare conglomerat de produse de lux din lume, exemplifică această structură. Fondat în 1987 prin fuziunea Moët Hennessy și Louis Vuitton, LVMH este condus de Bernard Arnault, unul dintre cei mai influenți oameni de afaceri ai lumii, începând cu 1989.

LVMH operează în peste 80 de țări, având sub umbrela sa aproximativ 60 de subsidiare și **75 de branduri de prestigiu**. Printre acestea se numără:

– Modă și bunuri din piele: Louis Vuitton, Christian Dior, Fendi, Givenchy, Kenzo, Loewe, Marc Jacobs și multe altele.
– Vinuri și băuturi spirtoase: Moët & Chandon, Veuve Clicquot, Dom Pérignon.
– Ceasuri și bijuterii: Bvlgari, Hublot, Tag Heuer, Tiffany & Co.

Cu o cifră de afaceri de 86.2 miliarde de euro și aproape 23 de miliarde de euro profit, LVMH nu doar că definește standardele de lux, dar și contribuie semnificativ la economiile naționale. În Franța, LVMH reprezintă 1.1% din PIB-ul total, evidențiind impactul său economic și cultural global.

Aceste conglomerate nu doar că modelează industria de lux, dar și influențează trendurile globale și economiile naționale prin inovație, marketing și strategii de brand.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.