Preţurile energiei scad în Europa, în perspectiva intervenţiei Comisiei Europene

Preţurile energiei în Europa au scăzut marţi, în urma indiciilor că regiunea accelerează eforturile de a atenua o criză care ameninţă să provoace recesiune, transmite Bloomberg.

În Germania, contractele futures de energie pentru anul viitor au scăzut cu 26%, în timp ce în Ţările de Jos preţul gazelor naturale a înregistrat un declin de 11%. Ambele contracte au scăzut şi luni, după creşterea record de săptămâna trecută.

Preţurile au fost extrem de volatile în ultimele zile, din cauza nivelului redus al tranzacţiilor şi a sporirii incertitudinilor. Gazprom urmează să suspende livrările de gaze către Germania prin gazoductul Nord Stream, în perioada 31 august – 2 septembrie, pentru lucrări de mentenanţă.

Uniunea Europeană se pregăteşte să intervină rapid pentru a atenua creşterea costurilor cu energia, care alimentează inflaţia şi sporeşte riscul recesiunii. Şi capacităţile de stocare a gazelor din regiune se umplu rapid, sporind şansele ca Europa să treacă de această iarnă, fiind bine aprovizionată.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute despre reformarea pieţei energiei. Luni, şeful CE a anunţat că blocul comunitar caută să dezvolte un instrument care să elimine legăturile dintre preţurile la gaze şi electricitate şi a declarat că trebuie luate urgent măsuri pentru a stopa costurile ridicate.

„Orice decizie privind plafonarea preţurilor energiei va limita profitabilitatea generării de energie din arderea gazului natural, ceea ce ar putea duce la o scădere a cererii. Ţinând cont de incertitudini şi de nivelul limitat al lichidităţii pe piaţă, preţurile vor fluctua probabil semnificativ”, a apreciat Warren Patterson, de la ING Groep NV.

Riscurile în Europa rămân ridicate. Gazprom a informat Engie în legătură cu reducerea livrărilor de gaze, începând de marţi, din cauza dezacordului dintre părţi privind aplicarea unor contracte.

#gaz #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.