Preţurile energiei scad în Europa, în perspectiva intervenţiei Comisiei Europene

Preţurile energiei în Europa au scăzut marţi, în urma indiciilor că regiunea accelerează eforturile de a atenua o criză care ameninţă să provoace recesiune, transmite Bloomberg.

În Germania, contractele futures de energie pentru anul viitor au scăzut cu 26%, în timp ce în Ţările de Jos preţul gazelor naturale a înregistrat un declin de 11%. Ambele contracte au scăzut şi luni, după creşterea record de săptămâna trecută.

Preţurile au fost extrem de volatile în ultimele zile, din cauza nivelului redus al tranzacţiilor şi a sporirii incertitudinilor. Gazprom urmează să suspende livrările de gaze către Germania prin gazoductul Nord Stream, în perioada 31 august – 2 septembrie, pentru lucrări de mentenanţă.

Uniunea Europeană se pregăteşte să intervină rapid pentru a atenua creşterea costurilor cu energia, care alimentează inflaţia şi sporeşte riscul recesiunii. Şi capacităţile de stocare a gazelor din regiune se umplu rapid, sporind şansele ca Europa să treacă de această iarnă, fiind bine aprovizionată.

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute despre reformarea pieţei energiei. Luni, şeful CE a anunţat că blocul comunitar caută să dezvolte un instrument care să elimine legăturile dintre preţurile la gaze şi electricitate şi a declarat că trebuie luate urgent măsuri pentru a stopa costurile ridicate.

„Orice decizie privind plafonarea preţurilor energiei va limita profitabilitatea generării de energie din arderea gazului natural, ceea ce ar putea duce la o scădere a cererii. Ţinând cont de incertitudini şi de nivelul limitat al lichidităţii pe piaţă, preţurile vor fluctua probabil semnificativ”, a apreciat Warren Patterson, de la ING Groep NV.

Riscurile în Europa rămân ridicate. Gazprom a informat Engie în legătură cu reducerea livrărilor de gaze, începând de marţi, din cauza dezacordului dintre părţi privind aplicarea unor contracte.

#gaz #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.