Ana Nedea, reprezentanta companiei Simtel: „Piața de energie regenerabilă din Moldova are un potențial foarte mare”

14 Mai 2024, 13:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Mai 2024, 13:26 // Actual //  bani.md

Simtel Group, o companie românească de inginerie și tehnologie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București și lider de piață în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, a deschis în 2022 o filială în Republica Moldova, numită Sistem Solar, care se concentrează pe dezvoltarea și implementarea proiectelor de energie solară. Într-un interviu pentru „Independent news”, directorul de strategie și dezvoltare de business la Simtel, Ana Nedea, a vorbit despre avantajele și provocările pieței din Republica Moldova, necesitatea asigurării independenței energetice a țării, dar și despre proiectele de construcție a centralelor fotovoltaice.

„Ne-am dorit să contribuim la dezvoltarea și tranziția Republicii Moldova la zona de energie regenerabilă. Am găsit în Republica Moldova o piață în plin proces de transformare și o dorință de schimbare destul de mare, o dinamică pe care noi ne-am ne-am dorit să o sprijinim altfel. Până în acest moment am implementat 2,3 MW de proiecte pentru un cunoscut retailer din Republica Moldova. Și asta ne onorează, pentru că e un prim pas în internaționalizarea activității în ceea ce privește zona de construcție de centrale fotovoltaice. Am finalizat 9 proiecte, dintre care 7 sunt conectate la rețea, deci am interacționat inclusiv cu autoritățile în vederea obținerii avizelor și autorizațiilor necesare”, a declarat Ana Nedea.

În momentul de față, Republica Moldova este dependentă energetic de țările de lângă, ceea ce accentuează nevoia de a se orienta cât mai mult pe zona de regenerabile și a asigura o pondere cât mai mare a energiilor regenerabile în mixul de energie din Republica Moldova.

„În primul rând putem contribui,  noi, cei de la Simtel, pentru că suntem o companie românească, putem contribui prin munca și experiența noastră, pentru că una dintre provocările cu care ne-am confruntat acolo este, probabil, conștientizarea încă insuficientă a necesității investițiilor în zona de regenerabile. Iar asta vine la pachet cu lipsa de experiență și expertiză. Ori din punctul ăsta de vedere, noi am venit cu inima deschisă și cu tot know-how-ul și expertiza noastră pentru a aduce calitate și proiecte bine executate, care să aibă o durată de viață de cel puțin 20 de ani”, susține directorul de strategie și dezvoltare de business la Simtel.

Una dintre provocările pieței din R. Moldova este infrastructura energetică, întrucât rețeaua începe să aibă probleme de limitare și are nevoie de o investiție în partea de modernizare, susține Ana Nedea.

„Deci, aici iarăși e un punct strategic important pe care care trebuie luat în considerare în perioada următoare, în vederea creșterii investițiilor și a tranziției către energia verde a Republicii Moldova. Evident că există concurență, ceea ce ne bucură, pentru că nu poți deveni competitiv dacă nu ai concurență, nu ai competiție. Deși o piață relativ mică. Noi avem ambele tipuri de provocări, Atât jucători din interior, care acum s-au focusat, până acum, pe proiecte mici, rezidențiale, dar căpătând un pic de experiență, încep să vizeze și zona de proiecte mari comerciale și de utility, dar și jucători din afara Moldovei. Și aici mă refer la jucători din Ucraina, de exemplu, care își direcționează practic o parte din activitate către Republica Moldova, dar și din România, pentru că mai sunt și companii din România care vizează piața din Republica Moldova. Dar iarăși e un lucru bun”, a precizat reprezentanta companiei.

Întrebată despre cât de mult ar ajuta posibila aderare a Republicii Moldova la UE la dezvoltarea pieței de energie regenerabilă, Ana Nedea a declarat că România trebuie să aibă un rol de susținător activ în ceea ce privește aderarea Moldovei, iar asta vine și cu potențial de dezvoltare pentru investitorii din România.

„Evident, flexibilitatea, din ce în ce mai multe programe de finanțare pe care le-am menționat ulterior, care există sunt în România. Inclusiv instituțiile bancare sunt orientate pe oferirea de finanțări. Mai sunt lucruri de calibrat și de de organizat, dar trendul este pozitiv. Costurile operaționale reduse iarăși reprezintă un atu în momentul de față pentru piața din din Republica Moldova. Ca și recomandări pe care am putea noi să le le facem, ar fi iarăși zona de infrastructură, investiții în zona de infrastructură, îmbunătățiri din punct de vedere legislativ sau legislație specifică detaliată, așa cum spuneam mai devreme, acțiuni în vederea întăririi rețelei, întrucât vor apărea sau deja au apărut probleme în ceea ce privește limitarea rețelei. Conștientizarea necesității investiției în zona de regenerabile iarăși e un pas care trebuie făcut în perioada următoare, însă dinamica e una pozitivă, așadar obiectivele noastre pentru perioada următoare sunt ambițioase pentru Republica Moldova”, a mai spus Ana Nedea.

Din august 2023, acțiunile Simtel au fost incluse în indexul MSCI Frontier Markets Small Cap și MSCI Romania Small index Cap. Grupul Simtel oferă companiilor un ecosistem complet și integrat, începând cu consultanță, autorizare, construcție, mentenanță, operare, măsurare, control și furnizare de energie.

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.