Ana Nedea, reprezentanta companiei Simtel: „Piața de energie regenerabilă din Moldova are un potențial foarte mare”

Simtel Group, o companie românească de inginerie și tehnologie listată pe piața AeRO a Bursei de Valori București și lider de piață în construcția și mentenanța centralelor electrice fotovoltaice, a deschis în 2022 o filială în Republica Moldova, numită Sistem Solar, care se concentrează pe dezvoltarea și implementarea proiectelor de energie solară. Într-un interviu pentru „Independent news”, directorul de strategie și dezvoltare de business la Simtel, Ana Nedea, a vorbit despre avantajele și provocările pieței din Republica Moldova, necesitatea asigurării independenței energetice a țării, dar și despre proiectele de construcție a centralelor fotovoltaice.

„Ne-am dorit să contribuim la dezvoltarea și tranziția Republicii Moldova la zona de energie regenerabilă. Am găsit în Republica Moldova o piață în plin proces de transformare și o dorință de schimbare destul de mare, o dinamică pe care noi ne-am ne-am dorit să o sprijinim altfel. Până în acest moment am implementat 2,3 MW de proiecte pentru un cunoscut retailer din Republica Moldova. Și asta ne onorează, pentru că e un prim pas în internaționalizarea activității în ceea ce privește zona de construcție de centrale fotovoltaice. Am finalizat 9 proiecte, dintre care 7 sunt conectate la rețea, deci am interacționat inclusiv cu autoritățile în vederea obținerii avizelor și autorizațiilor necesare”, a declarat Ana Nedea.

În momentul de față, Republica Moldova este dependentă energetic de țările de lângă, ceea ce accentuează nevoia de a se orienta cât mai mult pe zona de regenerabile și a asigura o pondere cât mai mare a energiilor regenerabile în mixul de energie din Republica Moldova.

„În primul rând putem contribui, noi, cei de la Simtel, pentru că suntem o companie românească, putem contribui prin munca și experiența noastră, pentru că una dintre provocările cu care ne-am confruntat acolo este, probabil, conștientizarea încă insuficientă a necesității investițiilor în zona de regenerabile. Iar asta vine la pachet cu lipsa de experiență și expertiză. Ori din punctul ăsta de vedere, noi am venit cu inima deschisă și cu tot know-how-ul și expertiza noastră pentru a aduce calitate și proiecte bine executate, care să aibă o durată de viață de cel puțin 20 de ani”, susține directorul de strategie și dezvoltare de business la Simtel.

Una dintre provocările pieței din R. Moldova este infrastructura energetică, întrucât rețeaua începe să aibă probleme de limitare și are nevoie de o investiție în partea de modernizare, susține Ana Nedea.

„Deci, aici iarăși e un punct strategic important pe care care trebuie luat în considerare în perioada următoare, în vederea creșterii investițiilor și a tranziției către energia verde a Republicii Moldova. Evident că există concurență, ceea ce ne bucură, pentru că nu poți deveni competitiv dacă nu ai concurență, nu ai competiție. Deși o piață relativ mică. Noi avem ambele tipuri de provocări, Atât jucători din interior, care acum s-au focusat, până acum, pe proiecte mici, rezidențiale, dar căpătând un pic de experiență, încep să vizeze și zona de proiecte mari comerciale și de utility, dar și jucători din afara Moldovei. Și aici mă refer la jucători din Ucraina, de exemplu, care își direcționează practic o parte din activitate către Republica Moldova, dar și din România, pentru că mai sunt și companii din România care vizează piața din Republica Moldova. Dar iarăși e un lucru bun”, a precizat reprezentanta companiei.

Întrebată despre cât de mult ar ajuta posibila aderare a Republicii Moldova la UE la dezvoltarea pieței de energie regenerabilă, Ana Nedea a declarat că România trebuie să aibă un rol de susținător activ în ceea ce privește aderarea Moldovei, iar asta vine și cu potențial de dezvoltare pentru investitorii din România.

„Evident, flexibilitatea, din ce în ce mai multe programe de finanțare pe care le-am menționat ulterior, care există sunt în România. Inclusiv instituțiile bancare sunt orientate pe oferirea de finanțări. Mai sunt lucruri de calibrat și de de organizat, dar trendul este pozitiv. Costurile operaționale reduse iarăși reprezintă un atu în momentul de față pentru piața din din Republica Moldova. Ca și recomandări pe care am putea noi să le le facem, ar fi iarăși zona de infrastructură, investiții în zona de infrastructură, îmbunătățiri din punct de vedere legislativ sau legislație specifică detaliată, așa cum spuneam mai devreme, acțiuni în vederea întăririi rețelei, întrucât vor apărea sau deja au apărut probleme în ceea ce privește limitarea rețelei. Conștientizarea necesității investiției în zona de regenerabile iarăși e un pas care trebuie făcut în perioada următoare, însă dinamica e una pozitivă, așadar obiectivele noastre pentru perioada următoare sunt ambițioase pentru Republica Moldova”, a mai spus Ana Nedea.

Din august 2023, acțiunile Simtel au fost incluse în indexul MSCI Frontier Markets Small Cap și MSCI Romania Small index Cap. Grupul Simtel oferă companiilor un ecosistem complet și integrat, începând cu consultanță, autorizare, construcție, mentenanță, operare, măsurare, control și furnizare de energie.

#Ana Nedea #Simtel #regenerabile #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Granturile încasate de Republica Moldova s-au redus drastic, de la 4,3 miliarde de lei în perioada de referință a anului trecut la numai 775 de milioane de lei în 2026. Diferența este de aproximativ 3,5 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o prăbușire de 82%. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, susține că această evoluție este explicată prin diminuarea sprijinului financiar excepțional oferit de partenerii europeni în ultimii ani și avertizează că Republica Moldova nu poate conta la nesfârșit pe donațiile externe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

În cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, Spatari a fost întrebat de ce Republica Moldova primește mai puține granturi, în condițiile în care încasările au coborât la mai puțin de o cincime din nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent.

„Am avut o perioadă în care am fost ajutați mult de statele europene pentru a face față crizelor și situațiilor dificile. Dacă o să ne uităm pe termen lung, veți vedea că granturile pe care le-a primit Republica Moldova în ultimii cinci ani depășesc cu mult ceea ce a primit Moldova înainte de anul 2020”, a declarat parlamentarul.

Potrivit lui Spatari, sprijinul financiar acordat de statele europene a crescut în ultimii ani, în special pe fondul crizelor energetice și al riscurilor de securitate cu care s-a confruntat Republica Moldova.

Deputatul nu a precizat de câte ori au crescut granturile în comparație cu perioada anterioară anului 2020, dar a afirmat că diferența este una mare.

„Nu vreau să vă dau acum un multiplicator, dar e un factor mare. E vorba de un multiplu de câteva ori. Țările Uniunii Europene au înțeles că trebuie să ajute Moldova, care este un stat vulnerabil la șocurile externe, șocurile energetice și pentru că trebuie să ne întărim capacitatea de securitate”, a explicat președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

Spatari a invocat inclusiv vulnerabilitățile din domeniul securității cibernetice, subliniind că evoluțiile recente demonstrează necesitatea unor investiții suplimentare pentru protejarea infrastructurii statului.

„Securitatea cibernetică, iată, vedeți că nu este garantată niciodată. Din păcate, trăim niște timpuri dificile și în continuare avem vulnerabilități”, a afirmat deputatul.

Totuși, parlamentarul consideră că diminuarea treptată a granturilor externe trebuie privită și în contextul revenirii la un model de finanțare în care statul își acoperă cheltuielile preponderent din propriile venituri.

„Statele ne-au ajutat, dar la un moment dat vom reveni la o situație mai mult sau mai puțin normală. Pentru că o normalitate este atunci când cheltuielile proprii ale statului se acoperă din bugetul propriu, din încasările proprii”, a explicat Spatari.

Președintele comisiei parlamentare a atras atenția că granturile reprezintă fonduri nerambursabile, acordate de partenerii externi, și nu pot constitui o sursă permanentă de finanțare a cheltuielilor publice.

#Granturi #bani #UE