Previziune sumbră care zdruncină economia Moldovei: Pierderi de 440 mil. USD, falimente, și credite toxice

Cu toate că fluxurile comerciale cu Rusia, Ucraina și Belarus nu reprezintă o pondere majoritară în comerțul exterior cu bunuri al Republicii Moldova, pentru anumite ramuri, aceste țări reprezintă principalele piețe de desfacere sau principalele surse de materii prime și consumabile, constată o analiză a Expert Grup.

Exportul de bunuri al Republicii Moldova spre aceste trei țări, luate împreună, a constituit 437 mil. USD în anul 2021 sau 15% din exportul total de bunuri al Republicii Moldova efectuat în anii 2018-2020 (Rusia – 9%, Ucraina – 3%, Belarus – 4%). Sistarea sau reducerea comerțului cu cele trei țări nu ar fi o problemă gravă dacă exporturile ar fi diversificate și pierderile s-ar distribui uniform pe diverse ramuri economice. În realitate, însă, pentru anumite întreprinderi sau chiar ramuri este pus sub semnul întrebării exportul lor în întregime sau în mare parte, ceea ce poate însemna faliment, lichidarea locurilor de muncă și credite neperformante.

98% din exportul de mere ajunge în Rusia

De exemplu, exportul de mere, pere și gutui proaspete este orientat aproape în totalitate (98% sau 59 mil. USD) spre Rusia. Dificultățile în exportul de bunuri către Rusia reprezintă o provocare și pentru industria textilă, fiindcă Rusiei îi revin 50% (sau 14 mil. USD) din exportul autohton de îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate.

Pe lângă pierderile directe legate de exportul neefectuat în Rusia, Ucraina și Belarus, sunt posibile și pierderi indirecte din reducerea producției și a exportului către alte destinații din cauza accesului scăzut la materiile prime și materialele, care anterior erau importate preponderent din cele trei țări. Este vorba, în primul rând, de agricultură și industria alimentară, dar și de construcții, fabricarea mobilei, fabricarea articolelor de papetărie.

Lovitură pentru agricultură în lipsa îngrășămintelor

Pe lângă scumpirea combustibililor în contextul situației regionale, o lovitură pentru producția agricolă vine și pe canalul importului de îngrășăminte: în anii 2018-2020, 83% din importul Moldovei de îngrășăminte minerale sau chimice azotate venea din Rusia, precum și 69% din importul de îngrășăminte mixte. Conform estimărilor Agritel, micșorarea volumului de îngrășăminte azotate folosite cu 15% față de normă scade cu 5% roada de grâu și reduce conținutul de proteine. De asemenea, îngrășămintele azotate cresc rezistența plantelor la secetă, ceea ce este deosebit de relevant pentru Moldova.

Impedimentele în importul de bunuri din Ucraina, Rusia și Belarus afectează și construcțiile. Astfel, practic toată armătura metalică folosită în construcții (codul 7214) se importă din aceste trei țări: 84% din Ucraina, 8% din Belarus și 6% din Rusia.

Industria mobilei, fără materie primă

De asemenea, anticipăm un impact negativ semnificativ pentru industria mobilei, care a generat în 2020 circa 7% din exportul de bunuri al Republicii Moldova. Practic toată scândura din lemn importată provine din Ucraina (53%) și Belarus (41%); importul de plăci aglomerate din materiale lemnoase, la fel, în mare parte vine din Ucraina (41%). În acest context, statul va trebui să ia măsuri pentru a preveni despădurirea în Moldova.

Ca să rezumăm, în ipoteza că exporturile de bunuri în Rusia, Ucraina și Belarus se opresc pe durata întregului an, pe partea exportului Moldova riscă să aibă pierderi directe în valoare de până la 440 mil. USD. Cele mai afectate ramuri vor fi agricultura și industria alimentară, precum și, într-o oarecare măsură, industria textilă și constructoare de mașini. De asemenea, va fi afectat atât importul din Rusia, Ucraina și Belarus, cât și importul din alte țări care se efectua prin intermediul portului din Odesa. Astfel, indirect, din cauza accesului limitat la importurile de materii prime și materiale, poate să scadă producția agricolă, alimentară, de mobilier, precum și volumul lucrărilor de construcții.

Securitatea alimentară, punctul nevralgic

Securitatea alimentară este subiectul care trebuie abordat în primul rând. Chiar dacă Moldova își poate acoperi principalele necesități prin producție proprie, perspectivele roadei anului 2022 sunt subminate de accesibilitatea mai scăzută a combustibililor și a îngrășămintelor.

Reducerea ofertei (în Moldova și în regiune), creșterea cererii (inclusiv din partea refugiaților) și creșterea cheltuielilor producătorilor vor conduce la o majorare semnificativă a prețurilor la produsele alimentare. În Moldova, prețurile la produsele alimentare sunt o locomotivă importantă a inflației, pentru că lor le revine o pondere mare în coșul de consum al gospodăriilor. Scumpirea produselor alimentare va afecta disproporționat gospodăriile cu cele mai mici venituri.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#previziune #razboi #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La Kremlin se discută posibilitatea de a unifica cele mai mari companii petroliere din Rusia într-o singură mega-structură națională, potrivit unor surse citate de The Wall Street Journal (WSJ). Conform informațiilor, planul ar presupune absorbția companiilor Lukoil și Gazprom Neft de către Rosneft.

Dacă această fuziune va avea loc, controlul președintelui Vladimir Putin asupra piețelor energetice globale și economiei militare a Rusiei s-ar întări semnificativ. Noua structură ar putea deveni al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, după gigantul saudit Aramco, extrăgând aproape de trei ori mai mult petrol decât cel mai mare producător american, Exxon Mobil. Aceasta ar oferi Rusiei un avantaj strategic pentru a negocia prețuri favorabile cu cumpărători precum India și China, notează WSJ.

Sursele WSJ menționează că discuțiile privind această fuziune au loc de câteva luni, deși nu s-a luat încă o decizie finală, iar planurile ar putea fi schimbate. Însă dorința lui Putin de a consolida sectorul energetic în sprijinul eforturilor militare este evidentă, acesta dorind să creeze un gigant energetic capabil să concureze cu Arabia Saudită, în ciuda scăderii cererii de petrol pe fondul tranziției către surse de energie mai ecologice.

Petrolul și gazele sunt sursele principale de venituri pentru economia Rusiei, reprezentând aproximativ o treime din bugetul federal și întărind poziția lui Putin pe scena internațională. Succesul Rusiei în menținerea stabilității economice în fața sancțiunilor occidentale se datorează în mare parte unei industrii petroliere puternice, subliniază WSJ. Potrivit surselor, la Moscova se speră că noua companie unificată va putea rezista mai bine presiunilor sancțiunilor occidentale, care au îngreunat exporturile, lansarea de noi proiecte și procesul de decontări financiare. Deși negocierile privind fuziunea au început în contextul războiului din Ucraina, ele sunt orientate și spre pregătirea Rusiei pentru o eventuală încălzire a relațiilor economice cu Occidentul după încheierea conflictului, precizează sursele.

Între timp, reprezentanții Rosneft au declarat pentru WSJ că informațiile despre o astfel de fuziune nu sunt reale. De asemenea, Lukoil a afirmat că nici conducerea, nici acționarii companiei nu discută despre o posibilă fuziune. Nu au fost obținute comentarii din partea Gazprom Neft sau Gazprom, iar Kremlinul a menționat că nu deține informații pe acest subiect.

În același timp, veniturile bugetului federal al Rusiei din sectorul petrolului și gazelor au scăzut în octombrie 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Ministerului Finanțelor, încasările au fost de 1,212 trilioane de ruble, în timp ce în octombrie 2023 acestea erau de 1,635 trilioane de ruble. Principala cauză a scăderii este reducerea prețului la petrol. În octombrie, taxele au fost calculate pe baza unui preț de 63,57 USD per baril pentru țițeiul Urals, comparativ cu 83,18 USD cu un an înainte, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 30%.