Prima companie care a pierdut peste 1.000 miliarde de dolari din capitalizare într-un an. Lovitură și pentru fondator

Amazon a devenit prima companie listată pe bursă din istorie care a pierdut 1.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă, pe fondul crizei acţiunilor din tech, potrivit Bloomberg.

Gigantul american a pierdut la fel de mult ca şi cum ar fi pierdut întreaga valoarea de piaţă a Alphabet, compania mamă a Google, care acum este evaluată la aproximativ 1.130 de miliarde de dolari.

Acţiunile celui mai mare retailer online din lume au închis miercuri în scădere cu 4,3%, la 86,14 dolari, ducând capitalizarea de piaţă la aproximativ 879 miliarde de dolari.

Acţiunile au pierdut circa 48% din valoare numai în acest an şi sunt departe de iulie 2021, când valoarea de piaţă a companiei aproape că a atins 1.900 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

Valoarea de piaţă a Amazon a scăzut sub pragul de 1.000 de miliarde de dolari pe 1 noiembrie, la câteva zile după ce compania a înregistrat rezultate mixte în trimestrul al treilea şi a proiectat cea mai lentă creştere a companiei în trimestrul al patrulea.

Nu doar Amazon sângerează bani, primele cinci companii de tehnologie din SUA în funcţie de venituri au pierdut deja aproape 4.000 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă până acum în acest an, din cauza creşterii inflaţiei şi a peisajului macroeconomic, potrivit Bloomberg.

„Vedem semne peste tot că, din nou, bugetele oamenilor sunt restrânse, inflaţia este încă ridicată, iar costurile energiei adaugă presiune”, a declarat Brian Olsavsky, directorul financiar al Amazon, în cadrul unei convorbiri telefonice din 27 octombrie, potrivit Reuters. „Ne pregătim pentru ceea ce ar putea fi o perioadă de creştere mai lentă, la fel ca majoritatea companiilor”.

Scăderea preţului acţiunilor Amazon a afectat şi averea fondatorului Amazon, Jeff Bezos. Cea de-a patra cea mai bogată persoană din lume valorează acum 113 miliarde de dolari, după ce a început anul cu 192,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

#valoare #amazon #companie #tehnologie #avere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transportul gazelor naturale pe ruta transbalcanică va continua până la 30 septembrie 2026, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a decis prelungirea mecanismelor speciale utilizate în prezent pentru livrările regionale.

Decizia vizează extinderea aplicării produselor de capacitate „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3”, care urmau să expire în aprilie curent.

Solicitarea a fost înaintată de Vestmoldtransgaz, în numele operatorilor de transport din mai multe state, în contextul în care aceste mecanisme au fost introduse ca soluție temporară pentru a asigura livrări stabile de gaze.

Potrivit Ministerului Energie, rutele respective permit transportul gazelor naturale dinspre Grecia, inclusiv gaze lichefiate provenite din Statele Unite ale Americii prin Bulgaria, România și Republica Moldova către Ucraina, inclusiv spre depozitele subterane. În același timp, acestea oferă reduceri ale tarifelor de transport în toate țările de tranzit, ceea ce le face mai atractive pentru furnizori.

Autoritățile subliniază că ruta transbalcanică are un rol strategic în actualul context energetic, contribuind la securitatea energetică a Republicii Moldova și a statelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv Ungaria și Slovacia, care fac parte din Coridorul Vertical din 2024. Măsura este prezentată și ca un sprijin direct pentru Ucraina.

În condițiile în care a început sezonul de umplere a depozitelor de gaze, prelungirea acestor mecanisme ar urma să faciliteze acumularea stocurilor necesare pentru iarna viitoare și să reducă riscurile de pe piața regională, precizează Ministerul.

Produsele „Ruta 1”, „Ruta 2” și „Ruta 3” sunt considerate o soluție intermediară până la implementarea unui mecanism pe termen lung, planificat pentru 1 octombrie 2026, care ar urma să reducă costurile și să crească competitivitatea coridorului.