Prima conferință transfrontalieră WINET va fi organizată la Chișinău. Vor participa 18 speakeri din diverse țări

Comunitatea industriei vitivinicole din Republica Moldova, România și Bulgaria se va reuni în cadrul conferinței „WINET – Comerț și inovație în industria vinului”, prima conferință transfrontalieră. Astfel, participanții vor face schimb de cunoștințe și experiență. Evenimentul va avea loc pe data de 16 septembrie 2021, ora 10:00.

Scopul conferinței „WINET” este de a face schimb de cunoștințe și experiență, dar și pentru a trasa noi strategii de dezvoltare și colaborare între industriile din cele trei țări participante.

La eveniment vor participa 18 speakeri din Republica Moldova, România, Bulgaria, Franța, Marea Britanie, Italia, Elveția și Germania care vor aborda în cadrul panelurilor de discuții, prezentărilor și sesiunilor de networking cele mai relevante subiecte din domeniul vitivinicol, vor face analiza situației actuale a sectorului, vor contura noi perspective de dezvoltare și colaborare și vor împărtăși idei despre depășirea crizei provocate în contextul pandemic.

De asemenea, la eveniment vor fi prezenți reprezentanți ai guvernului și instituțiilor de stat din cele trei țări, precum și ai corpului diplomatic, echipele de implementare a proiectului, producătorii și alți actori din industrie, printre invitații cu renume mondial fiind Pau Roca, Directorul General al Organizației Internaționale a Viei și Vinurilor, Dr. Caroline Gilby, Master of Wine, Joe Fattorini, scriitor și prezentator al The Wine Show și mulți alții.

Conferința va aduce valoare adăugată proiectului, oferind posibilitatea de a discuta subiecte importante precum:

cooperarea în comercializarea vinului în regiunea bazinului Mării Negre;
controlul în sectorul vinicol și instrumentele digitale utilizate în acest scop;
marketingul digital al vinurilor;
enoturismul și altele.

WINET – proiect transfrontalier, finanțat de Uniunea Europeană, a fost lansat în 2019, având drept scop sporirea colaborării și comerțului între țările bazinului Mării Negre, Moldova, România și Bulgaria și cuprinde astăzi peste 175 de membri. În cadrul proiectului au fost organizate un șir de evenimente, printre care webinare la subiecte de interes pentru vinificatori, dar și vizite de schimb de bune practici, pe parcursul cărora vinificatorii din cele trei țări au avut ocazia să cunoască procesul de producere și marketing al vinului aplicat de către colegii lor. De asemenea, în cadrul proiectului a fost creată platforma winet.wine – instrument valoros de networking și marketing, unde producătorii din cele trei țări au ocazia să-și expună vinurile, având astfel acces la un număr mare de potențiali parteneri și cumpărători.

Agenția de Investiții „Invest Moldova” este principalul implementator al proiectului WINET.

#industria vitivinicola #WINET #conferinta transfrontaliera

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.