Prima scădere a avuției mondiale după criza financiară din 2008. Rusia s-a aflat printre excepții

Avuţia globală a gospodăriilor a scăzut în 2022 pentru prima dată după criza financiară din 2008, în contextul în care inflaţia şi aprecierea dolarului american a dus la diminuarea partrimoniului privat cu 11.300 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Un raport anual al băncii elveţiene Credit Suisse publicat marţi, 15 august, în termeni nominali, avuţia privată netă la nivel mondial a scăzut cu 2,4%, până la 454.400 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a declinului a fost resimţită de gospodăriile din America de Nord şi Europa, care au pierdut împreună 10.900 miliarde de dolari.
Raportul arată însă că nu toate regiunile au suferit o lovitură la adresa avuţiei gospodăriilor. În pofida impactului sancţiunilor, Rusia a înregistrat o creştere a averii anul trecut, când a adăugat 56 de noi milionari. Și America Latină a înregistrat o creştere a averii de 2.400 miliarde de dolari, datorită unei aprecieri medii cu 6% a monedelor din regiune în raport cu dolarul american.

Raportul Credit Suisse a acoperit avuţia estimată a unui număr de aproximativ 5,4 miliarde de persoane adulte din întreaga lume, potrivit Știrile TVR.

”Evoluţia avuţiei s-a dovedit rezistentă în era COVID-19 şi a crescut într-un ritm record în 2021. Însă inflaţia, creşterea dobânzilor şi deprecierea monedelor a provocat o inversare a tendinţei în 2022”, a declarat directorul de studii de la Credit Suisse, Nannette Hechler-Fayd’herbe.

În 2022, numărul milionarilor din lume s-a redus cu 3,5 milioane, la 59,4 milioane. S-a redus, de asemenea, puterea celor mai bogaţi 1% din oamenii planetei, avuţia lor combinată coborând până la 44,5% din avuţia totală.

Potrivit autorilor studiului, anul 2022 ar putea fi doar o pauză într-un trend general de creştere a avuţiei. În 2027, aceștia estimează că avuţia la nivel global ar urma să crească cu 28%, până la 629.000 de miliarde de dolari, iar numărul milionarilor ar putea ajunge la 86 de milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avuție #milionari #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.