Prima scădere a avuției mondiale după criza financiară din 2008. Rusia s-a aflat printre excepții

Avuţia globală a gospodăriilor a scăzut în 2022 pentru prima dată după criza financiară din 2008, în contextul în care inflaţia şi aprecierea dolarului american a dus la diminuarea partrimoniului privat cu 11.300 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Un raport anual al băncii elveţiene Credit Suisse publicat marţi, 15 august, în termeni nominali, avuţia privată netă la nivel mondial a scăzut cu 2,4%, până la 454.400 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a declinului a fost resimţită de gospodăriile din America de Nord şi Europa, care au pierdut împreună 10.900 miliarde de dolari.
Raportul arată însă că nu toate regiunile au suferit o lovitură la adresa avuţiei gospodăriilor. În pofida impactului sancţiunilor, Rusia a înregistrat o creştere a averii anul trecut, când a adăugat 56 de noi milionari. Și America Latină a înregistrat o creştere a averii de 2.400 miliarde de dolari, datorită unei aprecieri medii cu 6% a monedelor din regiune în raport cu dolarul american.

Raportul Credit Suisse a acoperit avuţia estimată a unui număr de aproximativ 5,4 miliarde de persoane adulte din întreaga lume, potrivit Știrile TVR.

”Evoluţia avuţiei s-a dovedit rezistentă în era COVID-19 şi a crescut într-un ritm record în 2021. Însă inflaţia, creşterea dobânzilor şi deprecierea monedelor a provocat o inversare a tendinţei în 2022”, a declarat directorul de studii de la Credit Suisse, Nannette Hechler-Fayd’herbe.

În 2022, numărul milionarilor din lume s-a redus cu 3,5 milioane, la 59,4 milioane. S-a redus, de asemenea, puterea celor mai bogaţi 1% din oamenii planetei, avuţia lor combinată coborând până la 44,5% din avuţia totală.

Potrivit autorilor studiului, anul 2022 ar putea fi doar o pauză într-un trend general de creştere a avuţiei. În 2027, aceștia estimează că avuţia la nivel global ar urma să crească cu 28%, până la 629.000 de miliarde de dolari, iar numărul milionarilor ar putea ajunge la 86 de milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avuție #milionari #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.