Prima scădere a avuției mondiale după criza financiară din 2008. Rusia s-a aflat printre excepții

Avuţia globală a gospodăriilor a scăzut în 2022 pentru prima dată după criza financiară din 2008, în contextul în care inflaţia şi aprecierea dolarului american a dus la diminuarea partrimoniului privat cu 11.300 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Un raport anual al băncii elveţiene Credit Suisse publicat marţi, 15 august, în termeni nominali, avuţia privată netă la nivel mondial a scăzut cu 2,4%, până la 454.400 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a declinului a fost resimţită de gospodăriile din America de Nord şi Europa, care au pierdut împreună 10.900 miliarde de dolari.
Raportul arată însă că nu toate regiunile au suferit o lovitură la adresa avuţiei gospodăriilor. În pofida impactului sancţiunilor, Rusia a înregistrat o creştere a averii anul trecut, când a adăugat 56 de noi milionari. Și America Latină a înregistrat o creştere a averii de 2.400 miliarde de dolari, datorită unei aprecieri medii cu 6% a monedelor din regiune în raport cu dolarul american.

Raportul Credit Suisse a acoperit avuţia estimată a unui număr de aproximativ 5,4 miliarde de persoane adulte din întreaga lume, potrivit Știrile TVR.

”Evoluţia avuţiei s-a dovedit rezistentă în era COVID-19 şi a crescut într-un ritm record în 2021. Însă inflaţia, creşterea dobânzilor şi deprecierea monedelor a provocat o inversare a tendinţei în 2022”, a declarat directorul de studii de la Credit Suisse, Nannette Hechler-Fayd’herbe.

În 2022, numărul milionarilor din lume s-a redus cu 3,5 milioane, la 59,4 milioane. S-a redus, de asemenea, puterea celor mai bogaţi 1% din oamenii planetei, avuţia lor combinată coborând până la 44,5% din avuţia totală.

Potrivit autorilor studiului, anul 2022 ar putea fi doar o pauză într-un trend general de creştere a avuţiei. În 2027, aceștia estimează că avuţia la nivel global ar urma să crească cu 28%, până la 629.000 de miliarde de dolari, iar numărul milionarilor ar putea ajunge la 86 de milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avuție #milionari #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.