Prima scădere a avuției mondiale după criza financiară din 2008. Rusia s-a aflat printre excepții

Avuţia globală a gospodăriilor a scăzut în 2022 pentru prima dată după criza financiară din 2008, în contextul în care inflaţia şi aprecierea dolarului american a dus la diminuarea partrimoniului privat cu 11.300 miliarde de dolari, relatează Bloomberg.

Un raport anual al băncii elveţiene Credit Suisse publicat marţi, 15 august, în termeni nominali, avuţia privată netă la nivel mondial a scăzut cu 2,4%, până la 454.400 miliarde de dolari. Cea mai mare parte a declinului a fost resimţită de gospodăriile din America de Nord şi Europa, care au pierdut împreună 10.900 miliarde de dolari.
Raportul arată însă că nu toate regiunile au suferit o lovitură la adresa avuţiei gospodăriilor. În pofida impactului sancţiunilor, Rusia a înregistrat o creştere a averii anul trecut, când a adăugat 56 de noi milionari. Și America Latină a înregistrat o creştere a averii de 2.400 miliarde de dolari, datorită unei aprecieri medii cu 6% a monedelor din regiune în raport cu dolarul american.

Raportul Credit Suisse a acoperit avuţia estimată a unui număr de aproximativ 5,4 miliarde de persoane adulte din întreaga lume, potrivit Știrile TVR.

”Evoluţia avuţiei s-a dovedit rezistentă în era COVID-19 şi a crescut într-un ritm record în 2021. Însă inflaţia, creşterea dobânzilor şi deprecierea monedelor a provocat o inversare a tendinţei în 2022”, a declarat directorul de studii de la Credit Suisse, Nannette Hechler-Fayd’herbe.

În 2022, numărul milionarilor din lume s-a redus cu 3,5 milioane, la 59,4 milioane. S-a redus, de asemenea, puterea celor mai bogaţi 1% din oamenii planetei, avuţia lor combinată coborând până la 44,5% din avuţia totală.

Potrivit autorilor studiului, anul 2022 ar putea fi doar o pauză într-un trend general de creştere a avuţiei. În 2027, aceștia estimează că avuţia la nivel global ar urma să crească cu 28%, până la 629.000 de miliarde de dolari, iar numărul milionarilor ar putea ajunge la 86 de milioane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#avuție #milionari #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.