Primele declarații ale lui Grosu. Ce urmează să facă, după desemnarea în calitate de candidat la funcția de premier

Candidatul desemnat de președinta țării, Maia Sandu, la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a venit cu un prim mesaj, la două zile de la delegare, prin care spune că va iniția negocieri cu partidele parlamentare și își pregătește echipa guvernamentală.

„Dragi prieteni! Vă mulțumesc pentru felicitări, urări de bine și sugestii. Primesc desemnarea mea în calitate de premier drept o misiune grea, pe care o abordez cu toată seriozitatea. Dezideratul meu rămâne necesitatea de a curăța clasa politică și de a avea un Parlament responsabil și legitim care să dezvolte țara în interesul cetățenilor. În perioada următoare, voi avea discuții cu fracțiunile parlamentare, precum și în Consiliul Politic Național al PAS pentru a vedea care sunt modalitățile de a ajunge la acest deziderat. Totodată, în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, am început procesul de atragere a oamenilor de valoare în echipa guvernamentală”, a scris Grosu pe Facebook.

Totodată, Igor Grosu spune că a început să lucreze la programul de guvernare, care e bazat pe trei priorități majore:

lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii;
curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat și cu participare de stat;
declanșarea alegerilor anticipate.

Amintim că, Maia Sandu la desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru la 16 martie curent, după ce candidata propusă de majoritatea parlamentară, Mariana Durleșteanu, a anunțat în aceeași zi că renunță la funcția propusă.

Ieri, socialiștii au atacat decretul la Curtea Constituțională, prin care șefa statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, deși experții în drept constituțional spun că Maia Sandu a acționat corect și în conformitate cu prevederile Constituției.

#Igor Grosu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.