Primele declarații ale lui Grosu. Ce urmează să facă, după desemnarea în calitate de candidat la funcția de premier

Candidatul desemnat de președinta țării, Maia Sandu, la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a venit cu un prim mesaj, la două zile de la delegare, prin care spune că va iniția negocieri cu partidele parlamentare și își pregătește echipa guvernamentală.

„Dragi prieteni! Vă mulțumesc pentru felicitări, urări de bine și sugestii. Primesc desemnarea mea în calitate de premier drept o misiune grea, pe care o abordez cu toată seriozitatea. Dezideratul meu rămâne necesitatea de a curăța clasa politică și de a avea un Parlament responsabil și legitim care să dezvolte țara în interesul cetățenilor. În perioada următoare, voi avea discuții cu fracțiunile parlamentare, precum și în Consiliul Politic Național al PAS pentru a vedea care sunt modalitățile de a ajunge la acest deziderat. Totodată, în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, am început procesul de atragere a oamenilor de valoare în echipa guvernamentală”, a scris Grosu pe Facebook.

Totodată, Igor Grosu spune că a început să lucreze la programul de guvernare, care e bazat pe trei priorități majore:

lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii;
curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat și cu participare de stat;
declanșarea alegerilor anticipate.

Amintim că, Maia Sandu la desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru la 16 martie curent, după ce candidata propusă de majoritatea parlamentară, Mariana Durleșteanu, a anunțat în aceeași zi că renunță la funcția propusă.

Ieri, socialiștii au atacat decretul la Curtea Constituțională, prin care șefa statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, deși experții în drept constituțional spun că Maia Sandu a acționat corect și în conformitate cu prevederile Constituției.

#Igor Grosu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții