Primele declarații ale lui Grosu. Ce urmează să facă, după desemnarea în calitate de candidat la funcția de premier

Candidatul desemnat de președinta țării, Maia Sandu, la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a venit cu un prim mesaj, la două zile de la delegare, prin care spune că va iniția negocieri cu partidele parlamentare și își pregătește echipa guvernamentală.

„Dragi prieteni! Vă mulțumesc pentru felicitări, urări de bine și sugestii. Primesc desemnarea mea în calitate de premier drept o misiune grea, pe care o abordez cu toată seriozitatea. Dezideratul meu rămâne necesitatea de a curăța clasa politică și de a avea un Parlament responsabil și legitim care să dezvolte țara în interesul cetățenilor. În perioada următoare, voi avea discuții cu fracțiunile parlamentare, precum și în Consiliul Politic Național al PAS pentru a vedea care sunt modalitățile de a ajunge la acest deziderat. Totodată, în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, am început procesul de atragere a oamenilor de valoare în echipa guvernamentală”, a scris Grosu pe Facebook.

Totodată, Igor Grosu spune că a început să lucreze la programul de guvernare, care e bazat pe trei priorități majore:

lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii;
curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat și cu participare de stat;
declanșarea alegerilor anticipate.

Amintim că, Maia Sandu la desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru la 16 martie curent, după ce candidata propusă de majoritatea parlamentară, Mariana Durleșteanu, a anunțat în aceeași zi că renunță la funcția propusă.

Ieri, socialiștii au atacat decretul la Curtea Constituțională, prin care șefa statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, deși experții în drept constituțional spun că Maia Sandu a acționat corect și în conformitate cu prevederile Constituției.

#Igor Grosu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.