Primele declarații ale lui Grosu. Ce urmează să facă, după desemnarea în calitate de candidat la funcția de premier

Candidatul desemnat de președinta țării, Maia Sandu, la funcția de prim-ministru, Igor Grosu, a venit cu un prim mesaj, la două zile de la delegare, prin care spune că va iniția negocieri cu partidele parlamentare și își pregătește echipa guvernamentală.

„Dragi prieteni! Vă mulțumesc pentru felicitări, urări de bine și sugestii. Primesc desemnarea mea în calitate de premier drept o misiune grea, pe care o abordez cu toată seriozitatea. Dezideratul meu rămâne necesitatea de a curăța clasa politică și de a avea un Parlament responsabil și legitim care să dezvolte țara în interesul cetățenilor. În perioada următoare, voi avea discuții cu fracțiunile parlamentare, precum și în Consiliul Politic Național al PAS pentru a vedea care sunt modalitățile de a ajunge la acest deziderat. Totodată, în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, am început procesul de atragere a oamenilor de valoare în echipa guvernamentală”, a scris Grosu pe Facebook.

Totodată, Igor Grosu spune că a început să lucreze la programul de guvernare, care e bazat pe trei priorități majore:

lupta eficientă cu criza pandemică și economică, campania de vaccinare, revenirea la viață normală pentru toți cetățenii;
curățarea rapidă de scheme și corupți a instituțiilor, agențiilor și întreprinderilor de stat și cu participare de stat;
declanșarea alegerilor anticipate.

Amintim că, Maia Sandu la desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru la 16 martie curent, după ce candidata propusă de majoritatea parlamentară, Mariana Durleșteanu, a anunțat în aceeași zi că renunță la funcția propusă.

Ieri, socialiștii au atacat decretul la Curtea Constituțională, prin care șefa statului l-a desemnat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, deși experții în drept constituțional spun că Maia Sandu a acționat corect și în conformitate cu prevederile Constituției.

#Igor Grosu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.