(VIDEO) PAS schimbă macazul?! Prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice. Alegerile anticipate - la vară

Dacă până acum a tot insistat pentru alegeri parlamentare anticipate, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate a schimbat un pic retorica. Astfel, potrivit președintelui fracțiunii PAS, Igor Grosu, tot el președinte interimar al formațiunii, actualmente „prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice”. Asta nu înseamnă însă că formațiunea a renunțat la ideea alegerilor anticipate, considerând că acestea trebuie să aibă loc „în perioada caldă” a anului, când va fi mai ușor și mai puțin riscant de a organiza campania electorală.

„Noi rămânem pe poziția anunțată și anterior, cea a alegerilor anticipate. Considerăm că aceasta este doleanța cetățenilor. Dar dincolo de alegerile anticipate, sigur că prioritatea zero este gestionarea crizei pandemice și aici fiecare instituție – Guvern, Parlament, Președinție – trebuie să-și aducă contribuția”, a menționat Igor Grosu după consultările cu președintele Maia Sandu de la Președinție.

Potrivit lui Grosu, Parlamentul poate și trebuie să adopte așa cum a mai făcut-o la solicitarea Guvernului sau a unui minister acele decizii care se impun, „fie pentru a facilita achizițiile de vaccin, fie pentru a aloca resurse suplimentare, în cazul în care anumite restricții vor fi propuse de Guvern, pentru a putea procura medicamente sau alte lucruri necesare sau pentru a veni cu resurse care vor compensa cetățenii”.

„Desigur, tot Parlamentul este instituția care poate contribui la deblocarea asistenței financiare externe”, a mai menționat președintele fracțiunii PAS.

Cât ține de Guvern, potrivit lui Grosu, chiar dacă acesta este în demisie, oricum gestionează situația din țară, în special, „situația pandemică în care ne aflăm” și „are tot instrumentarul necesar” în acest sens. „Îi ajutăm cu mare drag, doar să ne spună care sunt acele acțiuni de care avem nevoie”, a promis Grosu.

Astfel, după cum a menționat Igor Grosu, în funcție de cum vor fi rezolvate problemele stringente, vor fi pregătite alegerile parlamentare anticipate.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moneda japoneză şi-a continuat luni deprecierea în raport cu dolarul american, ceea ce a dat naştere la speculaţii cu privire la posibilitatea unei noi intervenţii a Băncii Japoniei în sprijinul monedei naţionale, transmit Kyodo şi Reuters.

Luni, dolarul american se tranzacţiona pentru 154,28 yeni la Tokyo, cel mai ridicat nivel din ultimii aproximativ 34 de ani, depăşindu-l pe cel care a determinat Banca Centrală a Japoniei (BoJ) să intervină pe piaţă în octombrie 2022.

Declinul yenului vine pe fondul unei aprecieri mai ample a dolarului, sprijinit de datele economice care indică faptul că rezerva Federală a SUA ar putea amâna până în septembrie reducerea dobânzilor. De asemenea, evoluţia dolarului a fost determinată şi de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Ministrul nipon de Finanţe, Shunichi Suzuki, a declarat că urmăreşte cu atenţie evoluţiile de pe piaţa valutară, iar Tokyo „este pe deplin pregătit să acţioneze”.

Luna trecută, BoJ a majorat dobânda de referinţă, punând punct unei perioade de opt ani în care a practicat o politică de dobânzi negative. Începând din 2016, Banca Japoniei a practicat o politică de dobânzi negative pentru a sprijini activitatea economică şi a favoriza inflaţia, care în Japonia a fost mult timp foarte scăzută. BoJ era ultima mare bancă centrală din lume care aplica dobânzi negative, după ce în Europa această politică a fost abandonată în 2022.

În 2022, autorităţile nipone au cheltuit 9.200 miliarde de yeni (60,6 miliarde de dolari) pentru a sprijini moneda naţională, în trei intervenţii, de fiecare dată insistând că nu protejează un anumit nivel al yenului.