Primul Accelerator AgTech va avea loc în perioada 17 ianuarie

Startupurile interesate să dezvolte produse și servicii în industria agricolă și alimentară sun invitate să participe la primul Accelerator AgTech, parte a Laboratorului de inovații AgTech. Programul va dura 12 săptămâni și se va desfășura în perioada 17 ianuarie – 30 aprilie 2022. Data limită de înregistrare este 14 ianuarie 2022.

Astfel, în perioada 17 ianuarie – 30 aprilie 2022 echipele participante vor avea acces la o platformă educațională cu materiale video și teste care abordează subiectele principale în dezvoltarea unui startup: module de afaceri, identificarea clienților, analiza pieței și pregătirea pentru susținerea pitch-urilor în fața potențialilor parteneri. De asemenea, participanții vor avea posibilitatea să colaboreze cu 2-3 companii private din industria agricolă și să testeze produsele și serviciile programului, prin identificarea potențialilor clienți și a nevoilor reale ale acestora.

Echipele formate din dezvoltatori IT, entuziaști și experți în agricultură și marketing, antreprenori care au un produs minim viabil (MVP) și vor să accelereze dezvoltarea acestuia, sunt invitate să se înregistreze până în data de 14 ianuarie 2022, completând FORMULARUL.

AgTech Accelerator se desfășoară în cadrul Programului „AgTech Innovation Laboratory”, lansat de Technovator în parteneriat cu Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) și Guvernul Suediei în cadrul Proiectului TEKWILL, maib, Organizația Națiunilor Unite pentru Agricultură și Alimentație în Republica Moldova (FAO), Startup Moldova și portalul Agrobiznes.md. Programul vine să susțină accelerarea procesului de digitalizare a agriculturii, prin combinarea instrumentelor digitale în ramura agricolă, pentru creșterea eficienței și sporirea competitivității sectorului.

#accelerator AGTECH #start-up #antreprenori #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.