Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

05 Apr. 2022, 18:14
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
05 Apr. 2022, 18:14 // Au Bani //  MD Bani

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron ​​și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.