Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

#titlu regal #Hamzah bin Hussein #prinț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.