Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

#titlu regal #Hamzah bin Hussein #prinț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.