Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

05 Apr. 2022, 18:14
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
05 Apr. 2022, 18:14 // Au Bani //  MD Bani

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron ​​și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.