Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

#titlu regal #Hamzah bin Hussein #prinț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.