Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul regal

Prințul Hamzah bin Hussein al Iordaniei renunță la titlul de prinț din cauza „convingerilor sale personale”, a spus el într-o declarație tradusă de BBC.

Prințul Hamzah, fratele vitreg în vârstă de 42 de ani al regelui Abdullah al II-lea al Regatului Hașemit al Iordaniei, a postat o fotografie cu declarația sa pe Twitter, anunțând decizia de a renunța la titlul și motivul pentru care a făcut acest lucru.

„În urma celor la care am fost martor în ultimii ani, am ajuns la concluzia că convingerile mele personale pe care tatăl meu mi le-a insuflat și la care am încercat din greu în viața mea să le ader, nu sunt în concordanță cu abordările, tendințele și metodele moderne ale instituțiilor noastre”, a spus declarația sa, potrivit BBC. „Din chestiunea onestității până la Dumnezeu și conștiință, nu văd altceva decât să transcende și să abandonez titlul de prinț. Am avut marea onoare de a-mi sluji țara iubită și poporul meu drag de-a lungul anilor de viață”, a continuat prințul. „Voi rămâne așa cum am fost întotdeauna și atâta timp cât voi trăi, loial iubitului nostru Iordan”.

Potrivit site-ului web al biroului de turism iordanian, Prințul Hamzah este cel mai mare dintre cei patru copii născuți de Regele Hussein și Regina Noor, care s-au căsătorit la 15 iunie 1978. Regele Hussein a avut trei fii – dintre care unul este acum monarhul Abdullah al II-lea – și cinci fiice din alte trei căsătorii.

Prințul Hamzah a fost numit prinț moștenitor al Iordaniei în 1999, după moartea tatălui său, dar era prea tânăr pentru a fi numit succesor, informează BBC. În schimb, Abdullah al II-lea a urcat pe tron și l-a deposedat pe prințul Hamzah de titlul de prinț moștenitor în 2004.

Decizia prințului Hamzah de a-și respinge titlul este cea mai recentă dintr-o serie de dispute pe care le-a avut cu palatul și regele Abdullah al II-lea. În aprilie 2021, Bill Bostock de la Business Insider a raportat că prințul Hamzah și-a jurat credință fratelui său vitreg după ce a fost acuzat că a complotat pentru a prelua tronul.

Prințul Hamzah, care a spus că în acel moment se afla în arest la domiciliu, a lansat un videoclip care a fost distribuit BBC, în care a negat acuzațiile și a spus că este pedepsit pentru că a vorbit împotriva corupției. Prințul Hamzah a spus că armata iordaniană l-a reținut acasă și i-a întrerupt orice fel de comunicare, altele decât internetul prin satelit.

Vorbind despre peisajul politic al Iordaniei, el a spus că „chiar și pentru a critica un mic aspect al unei politici duce la arestare și abuz de către serviciile de securitate”. „S-a ajuns la punctul în care nimeni nu este capabil să vorbească sau să exprime o opinie despre nimic fără a fi hărțuit, arestat, hărțuit și amenințat”.

În martie, prințul Hamzah și-a cerut scuze fratelui său și poporului iordanian, potrivit unei scrisori publicate de Curtea Regală Hașemită. În scrisoare, prințul Hamzah pare să poarte responsabilitatea pentru pozițiile pe care le-am luat și pentru infracțiunile pe care le-am comis. Potrivit declarației instanței, prințul Hamza l-a numit pe fratele său „un lider inspirator și un frate plin de compasiune” și a promis că comportamentul său nu se va repeta.

#titlu regal #Hamzah bin Hussein #prinț

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 19 septembrie 2025, OMV Petrom a depășit Hidroelectrica și a recâștigat poziția de cea mai valoroasă companie listată pe Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro domina topul. Capitalizarea bursieră a Petrom a urcat la 54,7 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar din platformele brokerilor.

La momentul listării Hidroelectrica, pe 12 iulie 2023, diferența dintre cele două companii părea greu de recuperat: H2O debuta cu 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la doar 33,3 miliarde. În mai puțin de doi ani, Petrom nu doar că a recuperat decalajul de 16 miliarde, ci a și depășit Hidroelectrica, profitând de o strategie agresivă de investiții și de o politică generoasă de dividende.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la 0,8785 lei/acţiune, după ce compania a anunţat un dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune, cu un randament brut de 2,3%. AGA este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend pentru 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timp, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 1,2% până la 121,5 lei/acțiune.

Succesul OMV Petrom a fost alimentat de mai mulți factori: creșterea profitabilității, dividende consistente și planuri de investiții ambițioase. Proiectul Neptun Deep, aflat deja în construcție, va deveni cel mai mare proiect energetic offshore din România, iar compania și-a propus să atingă un portofoliu de 2,5 GW în regenerabile până în 2030, cel mai mare din România.

Contrastul de strategie este vizibil: Petrom pariază miliarde anual pe proiecte majore și diversificare în energie regenerabilă, în timp ce Hidroelectrica rămâne afectată de secetă și de absența unor proiecte de dezvoltare comparabile. De la începutul anului, acțiunile Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.