Probleme la „muzeul corupției”! Bujorean refuză să contrasemneze recepția drumului Leova-Bumbăta

19 Iun. 2024, 10:10
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2024, 10:10 // Actual //  bani.md

Primăria Leova a decis să nu participe la recepția drumului Leova – Bumbăta, până la finalizarea investigațiilor și prezentarea dovezilor care să ateste că nu au avut loc delapidări de fonduri publice. Orice recepție la terminarea lucrărilor trebuie să includă participarea reprezentanților administrației publice locale (APL) pe teritoriul căreia s-au efectuat lucrările. În acest sens, Primăria Leova își rezervă dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și de a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice și a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție.

„Ne rezervăm dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice, a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție și a documentației aferente, dar și până la emiterea unei decizii pe marginea cauzei penale inițiate de Procurarura Anticorupție pe acest caz”, a subliniat primarul Bujorean într-un mesaj pe Facebook.

Anterior, primarul Bujorean a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că proiectul ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova din cauza costurilor umflate de construcție. Primăria Leova nu va semna niciun document aferent procesului de recepție și nu va contrasemna acte privind transmiterea terenurilor din patrimoniul public al APL în folosul statului, până la clarificarea situației.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu suținea că drumul Leova – Bumbăta a fost dat în exploatare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!