Probleme la „muzeul corupției”! Bujorean refuză să contrasemneze recepția drumului Leova-Bumbăta

Primăria Leova a decis să nu participe la recepția drumului Leova – Bumbăta, până la finalizarea investigațiilor și prezentarea dovezilor care să ateste că nu au avut loc delapidări de fonduri publice. Orice recepție la terminarea lucrărilor trebuie să includă participarea reprezentanților administrației publice locale (APL) pe teritoriul căreia s-au efectuat lucrările. În acest sens, Primăria Leova își rezervă dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și de a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice și a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție.

„Ne rezervăm dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice, a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție și a documentației aferente, dar și până la emiterea unei decizii pe marginea cauzei penale inițiate de Procurarura Anticorupție pe acest caz”, a subliniat primarul Bujorean într-un mesaj pe Facebook.

Anterior, primarul Bujorean a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că proiectul ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova din cauza costurilor umflate de construcție. Primăria Leova nu va semna niciun document aferent procesului de recepție și nu va contrasemna acte privind transmiterea terenurilor din patrimoniul public al APL în folosul statului, până la clarificarea situației.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu suținea că drumul Leova – Bumbăta a fost dat în exploatare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.