Probleme la „muzeul corupției”! Bujorean refuză să contrasemneze recepția drumului Leova-Bumbăta

Primăria Leova a decis să nu participe la recepția drumului Leova – Bumbăta, până la finalizarea investigațiilor și prezentarea dovezilor care să ateste că nu au avut loc delapidări de fonduri publice. Orice recepție la terminarea lucrărilor trebuie să includă participarea reprezentanților administrației publice locale (APL) pe teritoriul căreia s-au efectuat lucrările. În acest sens, Primăria Leova își rezervă dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și de a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice și a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție.

„Ne rezervăm dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice, a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție și a documentației aferente, dar și până la emiterea unei decizii pe marginea cauzei penale inițiate de Procurarura Anticorupție pe acest caz”, a subliniat primarul Bujorean într-un mesaj pe Facebook.

Anterior, primarul Bujorean a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că proiectul ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova din cauza costurilor umflate de construcție. Primăria Leova nu va semna niciun document aferent procesului de recepție și nu va contrasemna acte privind transmiterea terenurilor din patrimoniul public al APL în folosul statului, până la clarificarea situației.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu suținea că drumul Leova – Bumbăta a fost dat în exploatare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ferma de porcine din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, afectată anul trecut de un focar major de pestă porcină africană (PPA), nu a primit nici până acum despăgubiri din partea statului. În urma epidemiei declarate în martie, au fost nimicite 67.794 de animale, iar pierderile financiare totale depășesc 400 de milioane de lei.

Contactată de IPN, directoarea fermei, Ecaterina Perebinos, a declarat că dosarele pentru despăgubiri au fost depuse încă din toamna anului trecut, iar toate măsurile sanitar-veterinare impuse de autorități au fost respectate integral. Cu toate acestea, procesul de compensare a fost suspendat, iar reluarea activității se face cu dificultăți majore, costurile fiind acoperite din surse proprii.

Focarul de PPA a fost declarat oficial pe 16 martie, iar autoritățile au impus măsuri stricte, inclusiv distrugerea întregului efectiv. „Compania a aplicat integral măsurile sanitar-veterinare impuse, inclusiv nimicirea întregului efectiv. Ulterior, au fost depuse dosarele de solicitare a despăgubirilor, evaluate de comisia de specialitate, conform Hotărârii Guvernului nr. 645/2010, la 194,7 milioane de lei”, a explicat Ecaterina Perebinos.

Potrivit acesteia, documentele au fost transmise Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor în luna octombrie 2025, iar în decembrie compania a fost informată despre suspendarea temporară a procesului decizional, decizie contestată ulterior pe cale legală. „Până în prezent, plata despăgubirilor nu a fost efectuată, deși compania noastră a respectat toate măsurile impuse pentru lichidarea focarului”, a subliniat directoarea.

Impactul financiar rămâne semnificativ. În 2025, pierderile au depășit 250 de milioane de lei, iar ferma a reluat activitatea doar la aproximativ 30% din capacitate. Relansarea completă depinde de stabilitatea financiară și de recuperarea pierderilor. „Finanțarea relansării a fost realizată din resurse proprii și credite, însă lipsa despăgubirilor pune o presiune majoră pe fluxul de numerar și pe planurile de investiții”, a mai spus Ecaterina Perebinos.

Printre dificultățile majore sunt menționate costurile suplimentare de repornire a producției, refacerea efectivului, menținerea măsurilor stricte de biosecuritate și durata îndelungată a procedurilor administrative. Conducerea fermei afirmă că, în afara măsurilor obligatorii de eradicare a bolii, nu au fost oferite alte instrumente concrete de sprijin.

În prezent, ferma operează în regim controlat, iar viitorul său depinde de soluționarea dosarelor de despăgubire și de clarificarea cadrului instituțional. „Perspectivele sunt direct legate de rezolvarea despăgubirilor și de controlul riguros al PPA pe întreg teritoriul țării, pentru a preveni apariția altor focare”, a conchis directoarea.

Conducerea fermei consideră că gestionarea sanitar-veterinară a focarului a fost corectă, însă mecanismele de compensare și comunicare administrativă necesită îmbunătățiri substanțiale pentru a oferi fermierilor predictibilitate, transparență și termene clare.