Probleme la „muzeul corupției”! Bujorean refuză să contrasemneze recepția drumului Leova-Bumbăta

Primăria Leova a decis să nu participe la recepția drumului Leova – Bumbăta, până la finalizarea investigațiilor și prezentarea dovezilor care să ateste că nu au avut loc delapidări de fonduri publice. Orice recepție la terminarea lucrărilor trebuie să includă participarea reprezentanților administrației publice locale (APL) pe teritoriul căreia s-au efectuat lucrările. În acest sens, Primăria Leova își rezervă dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și de a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice și a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție.

„Ne rezervăm dreptul de a contesta legalitatea procesului de recepție și a nu participa la acesta până la verificarea documentației tehnice, a devizelor de cheltuieli aferente contractului de execuție și a documentației aferente, dar și până la emiterea unei decizii pe marginea cauzei penale inițiate de Procurarura Anticorupție pe acest caz”, a subliniat primarul Bujorean într-un mesaj pe Facebook.

Anterior, primarul Bujorean a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că proiectul ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova din cauza costurilor umflate de construcție. Primăria Leova nu va semna niciun document aferent procesului de recepție și nu va contrasemna acte privind transmiterea terenurilor din patrimoniul public al APL în folosul statului, până la clarificarea situației.

Ieri, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu suținea că drumul Leova – Bumbăta a fost dat în exploatare.

Valoarea totală a lucrărilor de construcție a drumului de acces și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei. Inițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei, ceea ce face ca fiecare kilometru de drum să coste aproximativ 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bumbata #leova #drum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.