Probleme mari pentru milionarul cerealier! Exporturile de ulei s-au prăbușit la jumătate

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au scăzut dramatic în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 68,3 mii tone, o scădere de 45% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pe sezoane, în perioada 2023/2024, exporturile au totalizat 191,7 mii tone, cu 16,6% mai puțin comparativ cu sezonul precedent. Cele mai mari cantități de ulei au fost tranzacționate în perioada iulie 2023 – martie 2024, însă lunile aprilie, mai și iunie 2024 au fost relativ slabe, cu doar 4,6 mii tone exportate, de 12 ori mai puțin față de anul trecut. Prețul de vânzare în 2024 a fost de 14,82 lei/kg, comparativ cu 17,61 lei/kg în 2023.

Dificultățile în aprovizionarea cu materie primă și scăderea prețurilor la nivel global, potrivit lui Rija, au avut un impact negativ considerabil asupra exporturilor. Cele mai mari exporturi au fost operate de companiile din grupul Transoil, controlate de milionarul Vaja Jhashi (60% din piața cerealieră a Republicii Moldova) : „FLOAREA SOARELUI” SA (60 600 tone) și ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL (2 911 tone), care au reprezentat 93% din totalul exporturilor în perioada ianuarie-iunie 2024. Alte companii exportatoare includ ICS „DANUBE LOGISTICS” SRL, „ALIONEXAGRO” SRL și GT „OSADCIUC VICTOR”.

Destinațiile de export au suferit și ele modificări semnificative. Dacă în 2023, liderul absolut era România cu 196,4 mii tone, în primele șase luni din 2024 Egiptul a devenit principalul destinatar cu 19,1 mii tone, urmat de Spania (12 mii tone) și Italia (6 mii tone), iar România a coborât pe locul al treilea.

Contractele negociate cu Egipt au fost avantajoase, cu un preț de 14,76 lei/kg, comparativ cu Spania (14,50 lei/kg) și România (14,64 lei/kg).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.