Probleme mari pentru milionarul cerealier! Exporturile de ulei s-au prăbușit la jumătate

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au scăzut dramatic în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 68,3 mii tone, o scădere de 45% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pe sezoane, în perioada 2023/2024, exporturile au totalizat 191,7 mii tone, cu 16,6% mai puțin comparativ cu sezonul precedent. Cele mai mari cantități de ulei au fost tranzacționate în perioada iulie 2023 – martie 2024, însă lunile aprilie, mai și iunie 2024 au fost relativ slabe, cu doar 4,6 mii tone exportate, de 12 ori mai puțin față de anul trecut. Prețul de vânzare în 2024 a fost de 14,82 lei/kg, comparativ cu 17,61 lei/kg în 2023.

Dificultățile în aprovizionarea cu materie primă și scăderea prețurilor la nivel global, potrivit lui Rija, au avut un impact negativ considerabil asupra exporturilor. Cele mai mari exporturi au fost operate de companiile din grupul Transoil, controlate de milionarul Vaja Jhashi (60% din piața cerealieră a Republicii Moldova) : „FLOAREA SOARELUI” SA (60 600 tone) și ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL (2 911 tone), care au reprezentat 93% din totalul exporturilor în perioada ianuarie-iunie 2024. Alte companii exportatoare includ ICS „DANUBE LOGISTICS” SRL, „ALIONEXAGRO” SRL și GT „OSADCIUC VICTOR”.

Destinațiile de export au suferit și ele modificări semnificative. Dacă în 2023, liderul absolut era România cu 196,4 mii tone, în primele șase luni din 2024 Egiptul a devenit principalul destinatar cu 19,1 mii tone, urmat de Spania (12 mii tone) și Italia (6 mii tone), iar România a coborât pe locul al treilea.

Contractele negociate cu Egipt au fost avantajoase, cu un preț de 14,76 lei/kg, comparativ cu Spania (14,50 lei/kg) și România (14,64 lei/kg).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.