Probleme mari pentru milionarul cerealier! Exporturile de ulei s-au prăbușit la jumătate

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au scăzut dramatic în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 68,3 mii tone, o scădere de 45% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pe sezoane, în perioada 2023/2024, exporturile au totalizat 191,7 mii tone, cu 16,6% mai puțin comparativ cu sezonul precedent. Cele mai mari cantități de ulei au fost tranzacționate în perioada iulie 2023 – martie 2024, însă lunile aprilie, mai și iunie 2024 au fost relativ slabe, cu doar 4,6 mii tone exportate, de 12 ori mai puțin față de anul trecut. Prețul de vânzare în 2024 a fost de 14,82 lei/kg, comparativ cu 17,61 lei/kg în 2023.

Dificultățile în aprovizionarea cu materie primă și scăderea prețurilor la nivel global, potrivit lui Rija, au avut un impact negativ considerabil asupra exporturilor. Cele mai mari exporturi au fost operate de companiile din grupul Transoil, controlate de milionarul Vaja Jhashi (60% din piața cerealieră a Republicii Moldova) : „FLOAREA SOARELUI” SA (60 600 tone) și ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL (2 911 tone), care au reprezentat 93% din totalul exporturilor în perioada ianuarie-iunie 2024. Alte companii exportatoare includ ICS „DANUBE LOGISTICS” SRL, „ALIONEXAGRO” SRL și GT „OSADCIUC VICTOR”.

Destinațiile de export au suferit și ele modificări semnificative. Dacă în 2023, liderul absolut era România cu 196,4 mii tone, în primele șase luni din 2024 Egiptul a devenit principalul destinatar cu 19,1 mii tone, urmat de Spania (12 mii tone) și Italia (6 mii tone), iar România a coborât pe locul al treilea.

Contractele negociate cu Egipt au fost avantajoase, cu un preț de 14,76 lei/kg, comparativ cu Spania (14,50 lei/kg) și România (14,64 lei/kg).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.