Probleme mari pentru milionarul cerealier! Exporturile de ulei s-au prăbușit la jumătate

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au scăzut dramatic în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 68,3 mii tone, o scădere de 45% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pe sezoane, în perioada 2023/2024, exporturile au totalizat 191,7 mii tone, cu 16,6% mai puțin comparativ cu sezonul precedent. Cele mai mari cantități de ulei au fost tranzacționate în perioada iulie 2023 – martie 2024, însă lunile aprilie, mai și iunie 2024 au fost relativ slabe, cu doar 4,6 mii tone exportate, de 12 ori mai puțin față de anul trecut. Prețul de vânzare în 2024 a fost de 14,82 lei/kg, comparativ cu 17,61 lei/kg în 2023.

Dificultățile în aprovizionarea cu materie primă și scăderea prețurilor la nivel global, potrivit lui Rija, au avut un impact negativ considerabil asupra exporturilor. Cele mai mari exporturi au fost operate de companiile din grupul Transoil, controlate de milionarul Vaja Jhashi (60% din piața cerealieră a Republicii Moldova) : „FLOAREA SOARELUI” SA (60 600 tone) și ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL (2 911 tone), care au reprezentat 93% din totalul exporturilor în perioada ianuarie-iunie 2024. Alte companii exportatoare includ ICS „DANUBE LOGISTICS” SRL, „ALIONEXAGRO” SRL și GT „OSADCIUC VICTOR”.

Destinațiile de export au suferit și ele modificări semnificative. Dacă în 2023, liderul absolut era România cu 196,4 mii tone, în primele șase luni din 2024 Egiptul a devenit principalul destinatar cu 19,1 mii tone, urmat de Spania (12 mii tone) și Italia (6 mii tone), iar România a coborât pe locul al treilea.

Contractele negociate cu Egipt au fost avantajoase, cu un preț de 14,76 lei/kg, comparativ cu Spania (14,50 lei/kg) și România (14,64 lei/kg).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Începând cu anul 2028, Republica Moldova va introduce taxe pentru utilizarea drumurilor naționale, după un model similar celui aplicat în România. Anunțul a fost făcut de vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în cadrul unei emisiuni de la TV8.

Potrivit ministrului, noul sistem va presupune achitarea unor taxe în funcție de perioada de utilizare a drumurilor naționale.

„Vom avea taxe pe zile de utilizare a drumurilor: pentru o zi, o săptămână, un an și așa mai departe. Aceste două tipuri de taxe ne vor permite să creștem volumul lucrărilor de construcție și întreținere a drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Oficialul a subliniat că mecanismul va fi unul diferențiat, în funcție de frecvența circulației. „Cine circulă zilnic va plăti mai mult decât cei care folosesc mașina o dată pe săptămână sau o dată pe lună”, a precizat ministrul.

Pentru evidența utilizării infrastructurii rutiere, autoritățile vor folosi sistemele de monitorizare deja existente. Potrivit lui Vladimir Bolea, camerele amplasate la intrările pe drumurile naționale vor permite determinarea numărului de zile în care un vehicul a circulat.

„Când ieși din Chișinău sau te angajezi pe drumurile naționale, camerele te înregistrează automat. Așa vom ști câte zile ai folosit drumurile”, a explicat ministrul, menționând că, în perioada 2028–2034, valoarea taxei va fi calculată în funcție de aceste date.

Totodată, sunt preconizate modificări și pentru transportatori. Taxarea utilizării drumurilor naționale va fi calculată în funcție de numărul de kilometri parcurși, urmând să fie eliminat actualul regim al taxelor fixe. Acest sistem este utilizat deja în Uniunea Europeană, inclusiv în România.

Anterior, secretarul de stat al MIDR, Nicolai Mîndra, a anunțat că autoritățile intenționează să introducă, în perioada 2027–2028, două tipuri de taxe: una pentru deținerea autovehiculului, colectată la nivelul administrațiilor publice locale pentru reabilitarea drumurilor locale, și alta pentru utilizarea infrastructurii naționale, calculată fie în funcție de timp, fie de distanță.