Probleme mari pentru milionarul cerealier! Exporturile de ulei s-au prăbușit la jumătate

Exporturile de ulei de floarea-soarelui din Republica Moldova au scăzut dramatic în prima jumătate a anului 2024, ajungând la doar 68,3 mii tone, o scădere de 45% față de aceeași perioadă a anului precedent, conform analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Pe sezoane, în perioada 2023/2024, exporturile au totalizat 191,7 mii tone, cu 16,6% mai puțin comparativ cu sezonul precedent. Cele mai mari cantități de ulei au fost tranzacționate în perioada iulie 2023 – martie 2024, însă lunile aprilie, mai și iunie 2024 au fost relativ slabe, cu doar 4,6 mii tone exportate, de 12 ori mai puțin față de anul trecut. Prețul de vânzare în 2024 a fost de 14,82 lei/kg, comparativ cu 17,61 lei/kg în 2023.

Dificultățile în aprovizionarea cu materie primă și scăderea prețurilor la nivel global, potrivit lui Rija, au avut un impact negativ considerabil asupra exporturilor. Cele mai mari exporturi au fost operate de companiile din grupul Transoil, controlate de milionarul Vaja Jhashi (60% din piața cerealieră a Republicii Moldova) : „FLOAREA SOARELUI” SA (60 600 tone) și ICS „TRANS BULK LOGISTICS” SRL (2 911 tone), care au reprezentat 93% din totalul exporturilor în perioada ianuarie-iunie 2024. Alte companii exportatoare includ ICS „DANUBE LOGISTICS” SRL, „ALIONEXAGRO” SRL și GT „OSADCIUC VICTOR”.

Destinațiile de export au suferit și ele modificări semnificative. Dacă în 2023, liderul absolut era România cu 196,4 mii tone, în primele șase luni din 2024 Egiptul a devenit principalul destinatar cu 19,1 mii tone, urmat de Spania (12 mii tone) și Italia (6 mii tone), iar România a coborât pe locul al treilea.

Contractele negociate cu Egipt au fost avantajoase, cu un preț de 14,76 lei/kg, comparativ cu Spania (14,50 lei/kg) și România (14,64 lei/kg).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ulei #export #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.