Probleme pentru agricultori: Dacă nu contenesc ploile, vor încolți boabele în spic

Mai mulți producători din țară se plâng de ploile care par să nu se mai oprească. Potrivit acestora, dacă ploile nu contenesc în următoarele zile, atunci va apărea o problemă destul de gravă – încolțirea boabelor în spic, scrie Agrobiznes.

În mare parte, fermierii au început recoltarea orzului și a rapiței, dar din cauza ploilor lucrările au fost oprite în așteptarea condițiilor favorabile pentru seceriș.

Andrei Ciobanu, producător din satul Badicul Moldovenesc, raionul Cahul a declarat pentru Agrobiznes că la data de 30 iunie au început secerișul la orz, dar timpul nefavorabil nu le-a permis să continue, astfel că au recoltat doar o singură zi.

„Suntem în așteptarea condițiilor meteo mai bune ca să putem recolta la timp cerealele. Din păcate, am putut lucra doar o singură zi. La moment, a fost afectată cantitatea recoltată de ploi și vântul puternic înregistrate pe parcursul lunii iunie. Dacă ploile contenesc avem speranța că vom avea o recoltă bună de grâu, deoarece acesta era la sfârșitul fazei „ceară” și riscul încolțirii boabelor în spic este minim. Dacă însă mai continuă precipitațiile, atunci nu mai suntem atât de optimiști și riscăm să pierdem din calitatea recoltei”.

Această problemă a fost menționată și de Mihail Bocancea din satul Taraclia, raionul Căușeni, care a spus că secerișul va începe în circa 5-10 zile.

„Starea semănăturilor variază de la sector la sector. În zona Căușeni- Cimișlia recoltarea, cel mai probabil, se va începe în decurs de 5-10 zile. Cerealele de prima grupă au avut de suferit din cauza vânturilor și precipitațiilor puternice. Se atestă pătulirea în masă, nu va fi atins potențialul de producție raportat la condițiile bune ale acestei primăveri. Dacă condițiile climatice vor reveni la norma multianuală, ne așteptăm la rezultate bune”.

Vitalie Burlacu, producătorul agricol din raionul Cahul a confirmat că au recoltat jumătate din suprafața însămânțată cu orz, dar condițiile meteo nefavorabile ar putea influența atât cantitatea, cât și calitatea recoltei.

„Deocamdată e bine, dar nu știu cum va fi evoluția după ploile de la începutul acestei săptămâni. Cum va fi la grâu este prematur de vorbit, mai avem 7 zile de lucru în orz și rapiță. Sunt șanse ca să înceapă a crește în spic. Nu ne rămâne decât să așteptăm evoluția după ce vor înceta ploile”.

Așadar, în acest an recoltarea cerealelor întârzie din cauza condițiilor meteo nefavorabile.

#recoltare #producatori #Cereale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.