Procuratura și SIS-ul, cu tunurile pe spionii ruși care se implică în politica moldovenească

Procuratura Generală în comun cu Serviciul Informații și Securitate vor iniția investigații pe unele fapte reflectate în presă, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Procuratura Generală informează, că în spațiul mediatic, au apărut publicații privind pretinsul suport ilegal al unor partide politice de către Federația Rusă, în scopul satisfacerii unor interese politice ale autorităților ruse.

Mai exact, este vorba de pretinse canalizări ale unor sume semnificative de bani, oferite de către FSB-ul rusesc, în scopul susținerii unor politicieni moldoveni și crearea unui parteneriat, pentru răsturnarea regimului pro-occidental și reorientarea Republicii Moldova spre Federația Rusă. În publicație se enumeră diverse instrumente, printre ele fiind transferarea unor posturi de televiziune pro-ruse, în scopul promovării agendei Moscovei, trimiterea unor echipe de strategi politici ai FSB-ului pentru consilierea unor partide politice.

Cu referire la informațiile nominalizate, Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării.

Rise Moldova a scris că agenții serviciului rus FSB (ex-KGB) au sprijinit cu bani, logistică și strategii campaniile electorale ale unor vectori pro-ruși din Republica Moldova, printre care și primarul din Chișinău Ion Ceban și fostul președinte Igor Dodon.

Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării, se arată în comunicatul citat de Radio Chișinău.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au publicat luni, în cooperare cu Centrul „Dosare”, o serie de date suplimentare, inclusiv fotografii, privind ofițerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, aflați la conducerea operațiunilor speciale ale Kremlinului în Moldova și au relatat din ce se compune influența serviciilor speciale rusești asupra politicienilor moldoveni.

Rise arată că ofițeri FSB și alte personaje apropiate de serviciile ruse au participat activ la campania electorală din 2019 a lui Ion Ceban, primarul Chișinăului. Reamintim că Ion Ceban este sprijinit de unele primării și consilii județene din România, inclusiv Consiliul Județean Buzău.

În 27 octombrie, un document oficial al Departamentului de Stat al SUA a arătat că partidul lansat de Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova. Afirmația apare în documentul privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

#FSB #procuratura #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.