Procuratura și SIS-ul, cu tunurile pe spionii ruși care se implică în politica moldovenească

Procuratura Generală în comun cu Serviciul Informații și Securitate vor iniția investigații pe unele fapte reflectate în presă, se arată într-un comunicat al Procuraturii Generale.

Procuratura Generală informează, că în spațiul mediatic, au apărut publicații privind pretinsul suport ilegal al unor partide politice de către Federația Rusă, în scopul satisfacerii unor interese politice ale autorităților ruse.

Mai exact, este vorba de pretinse canalizări ale unor sume semnificative de bani, oferite de către FSB-ul rusesc, în scopul susținerii unor politicieni moldoveni și crearea unui parteneriat, pentru răsturnarea regimului pro-occidental și reorientarea Republicii Moldova spre Federația Rusă. În publicație se enumeră diverse instrumente, printre ele fiind transferarea unor posturi de televiziune pro-ruse, în scopul promovării agendei Moscovei, trimiterea unor echipe de strategi politici ai FSB-ului pentru consilierea unor partide politice.

Cu referire la informațiile nominalizate, Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării.

Rise Moldova a scris că agenții serviciului rus FSB (ex-KGB) au sprijinit cu bani, logistică și strategii campaniile electorale ale unor vectori pro-ruși din Republica Moldova, printre care și primarul din Chișinău Ion Ceban și fostul președinte Igor Dodon.

Procuratura Generală, în comun cu Serviciul de Informații și Securitate vor investiga faptele expuse în postările respective, și vor adopta decizii prompte, corespunzătoare rezultatelor cercetării, se arată în comunicatul citat de Radio Chișinău.

Jurnaliștii de la Rise Moldova au publicat luni, în cooperare cu Centrul „Dosare”, o serie de date suplimentare, inclusiv fotografii, privind ofițerii din Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, aflați la conducerea operațiunilor speciale ale Kremlinului în Moldova și au relatat din ce se compune influența serviciilor speciale rusești asupra politicienilor moldoveni.

Rise arată că ofițeri FSB și alte personaje apropiate de serviciile ruse au participat activ la campania electorală din 2019 a lui Ion Ceban, primarul Chișinăului. Reamintim că Ion Ceban este sprijinit de unele primării și consilii județene din România, inclusiv Consiliul Județean Buzău.

În 27 octombrie, un document oficial al Departamentului de Stat al SUA a arătat că partidul lansat de Ion Ceban, „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), ar fi finanțat din surse de la Moscova. Afirmația apare în documentul privind sancțiunile aplicate de SUA pentru 21 de persoane și entități din Republica Moldova, printre care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc.

#FSB #procuratura #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.