Producătorul de bere Carlsberg și-a vândut afacerea din Rusia. ”Cea mai bună soluţie posibilă pentru toate părţile”

25 Iun. 2023, 16:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iun. 2023, 16:48 // Actual //  bani.md

Producătorul danez de bere Carlsberg a informat că a semnat un acord privind vânzarea afacerii sale din Rusia, dar nu a dat publicităţii numele cumpărătorului sau valoarea tranzacţiei, care face obiectul unei analize extinse a autorităţilor de reglementare de la Moscova, transmite Reuters.

Carlsberg, producătorul occidental de bere cel mai expus la Rusia, avertizase anul trecut că se aşteaptă la deprecieri de active de aproximativ 9,9 miliarde de coroane daneze (1,45 miliarde de dolari) în urma vânzării afacerii, după invadarea Ucrainei de către Rusia.

Compania a dat asigurări că acordul nu va afecta perspectivele privind câştigurile Carlsberg în 2023.

„Semnarea acordului pentru vânzarea afacerii din Rusia este un eveniment important, într-un proces complex de separare şi vânzare”, a afirmat directorul general al Carlsberg Cees ‘t Hart. Acesta a adăugat: „Deşi a fost un proces extins, a fost important pentru noi să ajungem la cea mai bună soluţie posibilă pentru toate părţile implicate, inclusiv pentru cei peste 8.000 de angajaţi din Rusia”.

În martie, Carlsberg informase că ar urma să anunţe vânzarea afacerii din Rusia până în iulie, şi analizează opţiuni pentru a răscumpăra afacerea în viitor.

Un purtător de cuvânt al Carlsberg nu a dorit să precizeze numele cumpărătorului, citând analiza în derulare a autorităţilor de reglementare de la Moscova.

În 2021, Carlsberg a generat 10% din veniturile sale în Rusia, înainte de a exclude ţara din piaţa sa din Europa Centrală şi de Est, în 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.