Producția de grâu din regiunea Mării Negre se prăbușește! Moldova resimte scăderea prețurilor în plină criză agricolă

Conform raportului USDA din august, deși producția globală de grâu pentru sezonul 2024/2025 este prognozată să atingă 796 de milioane de tone, în creștere față de cele 789 de milioane de tone din sezonul trecut, această majorare este alimentată în principal de creșterile înregistrate în SUA și Australia. În schimb, țările din vecinătatea Republicii Moldova, precum Uniunea Europeană, Ucraina și Rusia, se confruntă cu recolte mai mici comparativ cu sezonul precedent, ceea ce va crea un deficit regional de producție, se arată în analiza lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În Rusia, recolta de grâu este estimată să scadă la 83 de milioane de tone, de la 91,5 milioane de tone în sezonul precedent, din cauza randamentelor mai mici și a unei suprafețe însămânțate reduse. Condițiile meteorologice extreme, inclusiv înghețurile de primăvară și valurile de căldură din vară, au afectat negativ recolta din acest an.

În Uniunea Europeană, producția de grâu moale este prognozată să scadă la intervalul 116,5-128 milioane de tone, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 7 milioane de tone față de sezonul anterior. Aceasta ar putea fi cea mai mică recoltă din 2018. Problemele de calitate ale grâului european, în special în Franța și Germania, au contribuit la această scădere.

În Ucraina, USDA prognozează o recoltă de grâu de 21,6 milioane de tone pentru sezonul 2024/2025, în scădere de la 23 de milioane de tone din sezonul precedent, cu un randament mediu de 4,42 t/ha, față de 6 t/ha în sezonul trecut.

„În Republica Moldova, prețurile grâului alimentar au înregistrat scăderi în portul Giurgiulești, de la 3700 lei/tonă la începutul lunii august la 3500 lei/tonă la sfârșitul lunii, ca urmare a diminuării prețurilor de achiziție în portul Constanța. Prețul grâului la Constanța a scăzut de la 200 EUR/tonă la 189 EUR/tonă în aceeași perioadă, influențat de aprecierea euro față de dolar și de preferința marilor traderi europeni pentru grâul ucrainean, mai ieftin”, constată Rija.

Pe piața internă din Republica Moldova, prețul grâului alimentar în regiunile de procesare, cum ar fi Drochia, Florești și Măgdăcești, rămâne mai ridicat, situându-se între 3400 și 3500 lei/tonă cu TVA, susținut de valorile de tranzacționare ale făinii, care se vinde la 5500-5700 lei/tonă cu TVA. Se anticipează o creștere a prețului făinii după luna septembrie, pe fondul creșterii cererii.

Fermierilor li se recomandă să păstreze grâul, deoarece cererea din partea morilor va crește în lunile următoare. Se preconizează o lipsă de oferte pentru piețele din Orientul Mijlociu în timpul iernii, iar livrările din SUA și Australia vor fi limitate din cauza costurilor ridicate de logistică și a slăbiciunii dolarului american, ceea ce ar putea afecta profitabilitatea fermierilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #preturi #criză #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Giganții globali ai industriei alcoolului traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. Valoarea de piață a celor mai mari producători de bere, vin și băuturi spirtoase listați la bursă a scăzut cu 830 de miliarde de dolari în ultimii patru ani, potrivit unei analize realizate de Bloomberg, citată de Agerpres.

Sectorul trece printr-o transformare structurală profundă, alimentată de schimbarea comportamentului consumatorilor, preocupările tot mai mari legate de sănătate și presiunile economice globale.

„Avem o schimbare structurală în desfășurare: oamenii beau mai puțin”, a explicat Sarah Simon, analist la Morgan Stanley, avertizând că marii producători sunt forțați să se adapteze rapid unui model de consum complet diferit.

Acțiunile unor companii precum Diageo (Johnnie Walker, Smirnoff), Pernod Ricard, Rémy Cointreau, Brown-Forman (Jack Daniel’s) și Treasury Wine Estates au coborât în 2025 la minimele ultimului deceniu. În China, titlurile gigantului Kweichow Moutai se tranzacționează cu peste 40% sub vârful atins în 2021.

Criza este alimentată de tarifele comerciale americane, de dobânzile ridicate care reduc cheltuielile de consum, dar și de creșterea prețurilor materiilor prime. În China, restricțiile privind consumul de alcool la evenimente oficiale și scăderea încrederii gospodăriilor au amplificat declinul.

Marile grupuri din industrie se confruntă cu niveluri ridicate ale datoriilor, restructurări și o volatilitate crescută a managementului. În ultimul an, companii precum Diageo, Rémy Cointreau, Campari, Treasury Wine, Molson Coors și Suntory și-au schimbat directorii generali, iar Moutai a pierdut doi președinți în mai puțin de doi ani.

Un sondaj Gallup arată că, în SUA, ponderea adulților care consumă alcool a coborât la cel mai scăzut nivel din 1939, anul în care au început măsurătorile. Organizația Mondială a Sănătății și autoritățile americane promovează reducerea consumului de alcool, accentuând declinul în rândul generațiilor X, Y și Z.

„Impactul asupra consumului de alcool este de patru ori mai mare decât cel al crizei financiare. Nu ne vom întoarce la ritmurile de creștere din trecut”, avertizează Laurence Whyatt, analist la Barclays.

Pentru a compensa pierderile, marii producători lansează băuturi fără alcool și explorează noi segmente de piață. Carlsberg a introdus un cidru non-alcoolic, campari a lansat băutura Crodino în SUA, diageo a cumpărat brandul american Ritual Zero Proof, iar divizia de băuturi a LVMH, Moët Hennessy, a investit în producătorul de spumant fără alcool French Bloom.

Cu toate acestea, perspectivele rămân sumbre. Analista Sarah Simon afirmă că acțiunile companiilor din industria alcoolului primesc acum cele mai multe recomandări negative dintre toate firmele de bunuri de consum din Europa.

„Industria alcoolului începe să semene tot mai mult cu cea a tutunului — o comparație de neimaginat acum cinci ani”, spune Andrew Gowen, director de cercetare la Bell Asset Management, adăugând că declinul vânzărilor va forța companiile să reducă costurile și să lanseze produse mai ieftine.