Profit din licoarea lui Bacchus! Peste 4 milioane de euro a înregistrat vinăria Purcari

29 Aug. 2022, 15:48
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2022, 15:48 // Actual //  bani.md

Producătorul de vinuri Purcari Wineries a înregistrat în primul semestru un profit net de 20,877 milioane lei (4,3 milioane de euro), în creştere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce veniturile au sporit cu 16%, la 123,88 milioane lei, potrivit rezultatelor financiare publicate, luni, pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

În primul semestru din 2021, Purcari Wineries înregistrase un profit net de 20,37 milioane lei şi venituri de 106,53 milioane lei.

„În al doilea trimestru (T2), creşterea veniturilor a accelerat la 19%. Grupul a înregistrat o performanţă puternică inclusiv la capitolul profitabilitate, marja EBITDA şi a Profitului Net pentru S1 2022 ajungând la 31% şi respectiv 17%, astfel demonstrând rezilienţă la presiunile inflaţioniste. Performanţa puternică a mărcii noastre emblematice – Purcari, dar şi a brandy-ului nostru premium – Bardar, a continuat tendinţa de premiumizare a portofoliului nostru, semnalând o cerere solidă a consumatorilor în pofida temerilor de recesiune de pe pieţele pe care activăm”, se menţionează în comunicat.

Printre realizările importante ale trimestrului precedent se numără lansarea unui parc fotovoltaic, care asigură circa 15% din consumul de energie electrică al Vinăriei Purcari, precum şi implementarea, tot la Purcari, a unui sistem de irigare capilară de ultimă generaţie, acoperind circa 300 ha de podgorii. Ambele proiecte sunt o dovadă a angajamentelor noastre faţă de mediu, dar şi o investiţie în construirea unei platforme solide pentru o creştere durabilă în viitor.

„Rezultatele demonstrate sunt o ilustrare bună la cât de rezilientă este afacerea noastră, în special într-o perioadă de presiuni economice şi inflaţioniste. Oamenii continuă să aprecieze vinurile noastre ca pe un lux accesibil. Multe dintre vinurile noastre se regăsesc în top 1% la nivel global pe platforma Vivino şi totuşi costă o fracţiune din preţurile unor Chateau-uri sau Case de renume. Vinurile cu adevărat remarcabile nu trebuie să fie excesiv de scumpe, iar consumatorii noştri au învăţat să aprecieze aceasta. Vom continua să muncim din greu pentru a ne delecta consumatorii în continuare”, a afirmat Victor Bostan, Director General.

Conform sursei citate, în România s-a înregistrat o creştere de 7% a veniturilor, în primul semestru, accelerând vânzările începând cu luna iunie. Totodată, s-a înregistrat un randament bun pentru marca românească – Crama Ceptura.

„Purcari a beneficiat de performanţă puternică a seriei Nocturne, destinată exclusiv pentru HoReCa. Creştere foarte puternică pentru Bardar, extindere pe conturile cheie, deşi de la o bază mai mică”, se precizează în comunicat.

De asemenea, în Moldova s-a înregistrat un avans de 44% în primul trimestru, “demonstrând o recuperare impresionantă post-Covid”.

„Toate mărcile au înregistrat o performanţă puternică, atât ca volum, cât şi ca valoare”, precizează sursa citată.

Pe de altă parte, în Polonia, creşterea a fost de 10% în primul semestru.

„Orientarea către segmentul premium a dat roade, vânzările Purcari dublându-se de la an la an. Livrările către Lidl nu au fost încă reluate”, conform reprezentanţilor companiei.

Totodată, în Asia s-a înregistrat o creştere de 30% a vânzărilor, toate mărcile demonstrând un randament bun.

„Condiţiile comerciale şi logistice rămân în continuare dificile. Continuăm livrările prin portul Constanţa din România (vs. Odesa, anterior)”, se mai spune în comunicat.

Totodată, în Ucraina, vânzările au fost reluate în al doilea trimestru, cu plată în avans 100%.

„Vânzările din S1 2022 au scăzut de 3,5 ori faţă de perioada similară a anului trecut. Menţinem echipa locală, deoarece continuăm să credem în potenţialul pieţei ucrainene”, se mai spune în comunicat.

07 Aug. 2026, 13:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 13:15 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan respinge ideea că agenții imobiliari ar fi responsabili pentru scumpirea apartamentelor din Chișinău. Șeful Guvernului susține că intermediarii nu dispun de resursele necesare pentru a cumpăra zeci de locuințe și a limita artificial oferta, însă admite că trebuie verificat comportamentul companiilor de construcții.

„Un agent imobiliar este un intermediar. El vede un vânzător, vede un cumpărător și primește un comision. Ideea că agenții imobiliari cumpără zeci de apartamente, fiecare costând sute de mii de dolari, și plasează milioane de lei doar pentru a limita oferta este un mit”, a declarat Tofan în cadrul Forumului Diasporei, unde premierul a fost întrebat despre explozia prețurilor pe piața imobiliară din Capitală.

Premierul a afirmat că o asemenea strategie nu ar fi viabilă din punct de vedere economic. În schimb, acesta a admis că unele companii de construcții ar putea amâna scoaterea apartamentelor la vânzare dacă prețurile de pe piață nu corespund așteptărilor lor.

„Poate să fie vorba despre companiile de construcții care rețin oferta pentru că li se pare că prețul nu este suficient de mare. Dar, cu siguranță, problema nu este în agenții imobiliari”, a punctat șeful Executivului.

Tofan a precizat că autoritățile trebuie să intervină dacă sunt identificate abuzuri sau posibile înțelegeri de cartel. Totuși, premierul a avertizat că nu trebuie trase concluzii înainte de realizarea unei analize bazate pe date.

„Acolo unde sunt abuzuri, trebuie să intervenim. Dacă avem indicii de cartel, trebuie să intervenim. Dar ezit să sar la concluzii până când avem diagnoza bine pusă la punct”, a spus Tofan.

Premierul s-a arătat rezervat și față de eventuala taxare suplimentară a apartamentelor care nu sunt date în chirie. Potrivit acestuia, o asemenea măsură i-ar putea afecta inclusiv pe moldovenii din diasporă care și-au cumpărat cu greu o locuință, dar nu dispun încă de bani pentru reparație.

Tofan a susținut că amenajarea completă a unui apartament în Chișinău poate ajunge la aproximativ 1.000 de euro pentru un metru pătrat, dacă sunt incluse mobilierul, instalațiile electrice și lucrările sanitare.

„Unii au cumpărat un apartament cu banii adunați cu greu în Italia sau Portugalia, dar încă nu au bani pentru reparație. Iar noi vrem deja să-i taxăm pentru că nu îl dau în chirie. Trebuie să fim foarte atenți să nu speriem diaspora și oamenii care și-au strâns cu greu bani pentru o locuință”, a declarat premierul.

Șeful Guvernului a promis că eventualele intervenții pe piața imobiliară vor fi analizate în baza cifrelor, dar a avertizat că măsurile luate în grabă ar putea produce efecte mai grave decât problema pe care încearcă să o rezolve.

Pentru a ilustra riscurile intervențiilor economice, Tofan a invocat situația industriei uleiului. Potrivit premierului, Republica Moldova a trecut de la statutul de exportator important la cel de importator de ulei de floarea-soarelui, după ce măsurile aplicate pentru protejarea unei părți a pieței ar fi afectat industria de procesare.

„Dacă încerci uneori să repari ceva, poți face mult mai mult rău. În economie, lucrurile sunt foarte interconectate”, a conchis Vasile Tofan.

Locuințele din Republica Moldova continuă să se scumpească, deși creditarea ipotecară a încetinit. Potrivit celui mai recent Raport de evaluare a stabilității financiare al Băncii Naționale a Moldovei, prețurile de ofertă ale imobilelor rezidențiale au crescut în primul trimestru din 2026 cu 10% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 2,8% comparativ cu trimestrul precedent.

Indicele prețurilor bunurilor imobile rezidențiale, calculat de BNM în baza prețurilor de ofertă, a ajuns la 233%, confirmând menținerea tendinței ascendente pe piață.

Scumpirile au continuat în pofida reducerii cererii finanțate de bănci. Volumul creditelor ipotecare noi a coborât la 2,4 miliarde de lei, cu 15,8% mai puțin decât în primul trimestru din 2025 și cu 12,8% sub nivelul din ultimele trei luni ale anului trecut.

Datele sugerează că avansul prețurilor nu mai poate fi explicat exclusiv prin creditarea ipotecară. Evoluția poate fi influențată și de oferta limitată, achizițiile realizate din economii proprii, inclusiv de către diasporă, costurile de construcție și comportamentul dezvoltatorilor. BNM nu atribuie însă creșterea unui singur factor.