Programul „373” intră în 2026 cu rate de referință mai mari pentru creditele în lei și valută

Ratele de referință aplicabile creditelor garantate prin programul guvernamental de stimulare a investițiilor „373” vor crește ușor în prima jumătate a anului 2026, ceea ce ar putea duce la o scumpire moderată a finanțărilor pentru antreprenori.

Potrivit Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de referință va fi de 5,57% anual pentru creditele acordate în monedă națională și de 1,59% anual pentru cele în valută străină.

Prin comparație, în trimestrul IV al anului 2025, ratele de referință sunt mai mici, situându-se la 5,46% pentru împrumuturile în lei și 1,22% pentru cele în valută. Astfel, ambele categorii de credite înregistrează majorări.

Calculul ratelor de referință se bazează pe media ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase de bănci pe termene de 6–12 luni, la nivelul întregului sector bancar, conform datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Potrivit ultimelor date oficiale, aproape 1000 de antreprenori au accesat credite prin programul „373”, ceea ce reprezintă circa 2,36% din cele aproximativ 41 500 de întreprinderi active din Republica Moldova. Valoarea totală a finanțărilor depășește 4 miliarde de lei.

Municipiul Chișinău rămâne lider după volumul investițiilor, cu 2,566 miliarde de lei, urmat de regiunea Centru, cu 1,892 miliarde de lei. În regiunea Nord, proiectele finanțate însumează 965 milioane de lei, în Sud – 347 milioane de lei, iar în UTA Găgăuzia – 233 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#credite business #program 373 #ODA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lcitația lansată de Termoelectrica pentru instalarea motoarelor de cogenerare este afectată de un deficit pe piața internațională a acestor echipamente, situație care a dus la creșteri de preț și la întârzieri mari de livrare, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Potrivit ministrului, marii producători internaționali de motoare precum Siemens, Wärtsilä, MAN Turbo sau alți jucători globali au în prezent un backlog de producție de doi până la trei ani, fapt confirmat inclusiv la nivel de top management. Cererea de astfel de motoare a crescut exploziv, în special din cauza dezvoltării accelerate a centrelor de date și a capacităților de inteligență artificială, dar și a necesităților generate de războiul din Ucraina.

Dorin Junghietu a explicat că, începând cu perioada pandemiei COVID-19, lanțurile logistice globale au fost puternic afectate, iar producătorii mari de echipamente nu mai mențin stocuri în depozite, pentru a nu-și bloca resursele financiare. În acest context, oferta de motoare disponibile imediat este extrem de limitată.

Ministrul a subliniat că prețurile oferite la licitație nu mai pot fi comparate cu cele din 2020–2021, când a fost estimat bugetul inițial al proiectului. De atunci, costurile la oțel, forța de muncă și transport au crescut semnificativ, ceea ce a determinat unii participanți să vină cu oferte mai mari. Totuși, una dintre oferte, situată mult sub celelalte, a ridicat semne de întrebare, întrucât nu ar reflecta realitățile actuale ale pieței.

În același timp, cei doi ofertanți ajunși în etapa de evaluare financiară au propus capacități mai mari decât cele solicitate inițial, de aproximativ 61–62 MW, față de 55 MW, ceea ce a dus automat la majorarea valorii totale a proiectului. Chiar și așa, Junghietu a menționat că o ajustare de 15–20% față de bugetul inițial ar fi fost justificată, însă majorarea solicitată este considerată excesivă.

Autoritățile au discutat situația cu Banca Mondială, care a prezentat un raport explicativ privind creșterea costurilor. În paralel, consultanții statului au realizat o evaluare suplimentară. „Suntem de acord că factorii care au dus la scumpiri sunt clari, însă acum trebuie să ajustăm costul la o valoare rezonabilă”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Dorin Junghietu, bugetul inițial al proiectului era de aproximativ 81 de milioane de euro, iar o ajustare de maximum 15–20% ar putea fi acceptabilă, ținând cont și de capacitatea suplimentară propusă. Ministerul Energiei a cerut prelungirea termenului contractual, pentru a permite negocieri și identificarea unei formule finale care să aducă prețul la un nivel „decent”.

Ministrul a mai precizat că, în proiectele internaționale, construcția unei centrale de cogenerare durează, în mod obișnuit, între 36 și 48 de luni, în timp ce soluțiile containerizate pot reduce termenul de implementare. Soluția tehnică finală va juca un rol esențial în durata și costul proiectului.

„Nu acceptăm o creștere atât de mare a prețului. Căutăm toate opțiunile – negociere, reevaluare și ajustare – pentru ca acest proiect strategic să fie realizat în condiții corecte pentru stat”, a concluzionat Dorin Junghietu.