Proiectul care ar fi interzis TOTAL reclamele la jocurile de noroc în România, modificat radical în comisiile Senatului

Proiectul care ar fi interzis total reclamele la jocurile de noroc în România, a fost modificat radical, marți, de senatorii din comisiile juridică și de cultură, care a admis amendamentele PNL prin care pot fi difuzate în continuare spoturi în audiovizual noaptea, iar reclamele outdoor sunt permise, cu o limită de maximum 30 mp, scrie G4media.ro.

Proiectul ar putea fi inclus pe ordinea de zi a plenului Senatului României de miercuri.

Senatorii comisiilor juridică și de cultură au votat amendamentele propuse de liberali, precum cel care permite în audiovizual în intervalul orar 6.00 – 23.00 „inserturile grafice ale mărcii, siglei sau altui simbol prin care se poate identifica titularul mărcii”, însoţite de mesajul „Fii responsabil” şi de interdicţia participării la jocurile de noroc a persoanelor sub 18 ani, relatează Agerpres.

Un alt amendament prevede că „formele de publicitate exterioară sunt permise dacă dimensiunile materialelor publicitare nu depăşesc, în mod individual, o suprafaţă de 30 de metri pătraţi” şi nu promovează premii în bani sau bunuri materiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, a fost admis un amendament propus de senatorul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), Turos Lorand, care prevede „interzicerea oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru activităţile de jocuri de noroc, reglementare potrivit art.10 alin. 1 din OUG nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, prezentate sau recomandate de personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive ori de alte persoane care, datorită celebrităţii lor, pot încuraja activităţile de jocuri de noroc şi pariuri sportive”.

Proiectul a fost depus în noiembrie 2022 și era semnat de parlamentari PNL, PSD, USR, AUR și minorități. Depus inițial de parlamentari din toate partidele cu excepția UDMR, proiectul nu mai este susținut de PSD, care și-a retras semnăturile de pe inițiativă încă înainte de a fi discutat în comisii.

Inițial, proiectul prevedea că:

„Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisă.”
„Se interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri.”

O lege similară, numită „Legea Alaiba”, a fost adoptată și în țara noastră. Documentul a fost aprobat la insistența ex-deputatului Dumitru Alaiba, actual ministru al Economiei. Atunci, Dumitru Alaiba făcea trimitere la faptul că și în Parlamentul României există un proiect de lege cu privire la interzicerea publicității la jocurile de noroc și pariuri sportive.

#legea Alaiba #jocuri de noroc #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.