Herbert Stepic: Banca Națională a Moldovei a reușit în 2022 să mențină stabilitatea acordării finanțărilor

Banca Națională a Moldovei a avut o reacție profesionistă și rapidă în 2022, ca să mențină sub control riscurile din partea inflației asupra mediului de afaceri. La fel de profesionist au reacționat și băncile comerciale, care au urmat recomandărilor Băncii Centrale. Ca urmare, a fost menținută stabilitatea acordării finanțărilor. Aprecierea a fost făcută, într-un interviu pentru bani.md, de către președintele Consiliului Moldindconbank, Herbert Stepic, unul dintre cei mai notorii experți bancari din Europa Centrală și de Est.

Potrivit specialistului, în pofida numeroaselor provocări pentru economie, subiectul principal în 2022 a fost rata ridicată a inflației, care a necesitat o reacție rapidă. Printre măsurile întreprinse de Banca Națională se numără și majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în monedă națională până la 40% și până la 45% în valută.

„Acest lucru a reprezentat o mișcare enormă pentru piață, cu o mulțime de consecințe, desigur. Măsurile importante care au fost luate au avut drept scop retragerea lichidității de pe piață, din sectorul bancar. Automat, acestea au condus la descreșterea creditării, comparativ cu anii precedenți. Și vorbim aici despre două măsuri – pe de o parte norma rezervelor obligatorii și, pe de altă parte – despre rata suficienței capitalului. Respectiv, prin aceste două măsuri a fost diminuat volumul lichidității, care a avut drept efect succesul în lupta contra inflației, care a început să descrească, începând cu decembrie anul trecut. Măsurile inflaționiste se temperează. Deci, trebuie să accentuez că banca centrală a reacționat rapid și la obiect”, și-a argumentat poziția bancherul.

Potrivit lui, și reacția băncilor a fost profesionistă. Acestea au urmat recomandărilor Băncii centrale, au redus activitățile de creditare, au investit în valori mobiliare de stat, astfel spus – au ajutat Guvernul să retragă lichiditatea de pe piață, ceea ce a avut consecințe foarte pozitive pentru sectorul bancar. Expertul consideră că, datorită acestor acțiuni, s-a reușit menținerea stabilității financiare a țării.

Dr. Herbert Stepic este supranumit de presa și comunitatea bancară drept „deschizător de drumuri pentru investitori în regiunea Europei Centrale și de Est” pentru că a fost responsabil pentru extinderea internațională a ceea ce este astăzi Raiffeisen Bank International (RBI). A ocupat funcția de Director General al RBI până în 2013 și a fost promotorul extinderii sale în unul din cele mai grupuri bancare din Europa Centrală și de Est, având în componența sa mai multe bănci şi sucursale în 13 țări din regiune.

Din 25 mai 2020, Herbert Stepic este președinte al Consiliului Moldindconbank.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Herbert Stepic #Moldindconbank #bănci #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia se confruntă cu o criză gravă în transportul petrolului, în urma sancțiunilor impuse de Statele Unite și alte state occidentale. Pe 10 ianuarie, Departamentul Trezoreriei SUA a inclus 161 de tancuri petroliere rusești pe lista neagră, o măsură ce afectează atât transportul țițeiului, cât și al produselor petroliere.

Potrivit Bloomberg, sancțiunile au un efect devastator asupra capacității Rusiei de a exporta petrol. În 2024, 57% din țițeiul exportat de Moscova a fost transportat pe nave care acum sunt sancționate. Numărul total al tancurilor petroliere afectate de sancțiuni, fie ele impuse de SUA, UE sau Regatul Unit, a ajuns la 265, ceea ce reprezintă o parte semnificativă a flotei utilizate pentru transporturi maritime de petrol, potrivit Bloomberg.

Costurile de transport pentru țițeiul rusesc au crescut vertiginos. Conform Argus Media, tarifele de transport au crescut cu aproape 50% din momentul impunerii sancțiunilor. De exemplu, transportul unui baril de petrol din Marea Baltică până în India a ajuns la 13 dolari, comparativ cu 10 dolari înainte de sancțiuni.

Multe dintre tancurile petroliere sancționate întâmpină dificultăți în a-și îndeplini funcțiile. Unele nave sunt blocate în porturi rusești sau chineze, în timp ce altele sunt folosite pentru stocare temporară, fără a putea efectua transporturi regulate.

Rusia depinde acum de așa-numita „flotă din umbră”, formată din nave cumpărate pentru a eluda sancțiunile. Totuși, aceste soluții devin din ce în ce mai costisitoare și riscante, având în vedere că sancțiunile continuă să se extindă. În plus, achiziția de noi nave sau utilizarea celor existente devine tot mai complicată, pe măsură ce riscurile de sancționare cresc.

Pe măsură ce sancțiunile reduc capacitatea Rusiei de a transporta petrol, Moscova se confruntă cu provocări majore. Costurile de transport cresc, iar opțiunile alternative devin din ce în ce mai limitate. Dacă situația continuă, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea suferi o scădere semnificativă, cu implicații economice grave.