Proiectul de lege buclucaș care i-a înfuriat pe fermieri

Asociația Forța Fermierilor a emis o declarație fermă, exprimând profundul lor disconfort și îngrijorare cu privire la proiectul de lege propus privind organizarea și funcționarea camerelor agricole, proiect expus în prezent pentru consultări publice. Potrivit organizației, acest proiect aduce atingeri grave drepturilor fermierilor și este în contradicție cu normele constituționale și cu legislația internațională.

Una dintre principalele nemulțumiri ale Asociației Forța Fermierilor se referă la obligativitatea asocierei forțate a fermierilor și intervenția directă a autorităților statale în procesul de constituire a camerelor agricole, chiar dacă aceste organizații ar trebui să fie, conform propunerii, înființate ca asociații nonguvernamentale. Conform proiectului de lege, fermierii care dețin mai mult de 2 hectare de teren ar fi obligați să devină membri ai camerelor agricole.

Articolul 8, alineatul (2) din proiectul de lege a stârnit nemulțumirea fermierilor, care consideră că obligativitatea asociativă încalcă flagrant principiile Declarației Universale a Drepturilor Omului. În special, articolul 20 al Declarației susține că „nimeni nu poate fi silit să facă parte dintr-o asociaţie.”

De asemenea, Asociația a subliniat că articolul 11, alineatul (4) și articolul 12, alineatul (5) prevăd transmiterea tuturor documentelor de constituire ale camerelor agricole pentru avizare către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, ceea ce, în opinia fermierilor, reprezintă o ingerință excesivă a statului în funcționarea organizațiilor nonguvernamentale.

Reprezentanții Asociației au subliniat că, deși susțin înființarea camerelor agricole ca o formă de asociere a producătorilor agricoli, proiectul actual contravine prevederilor Constituției și Legii cu privire la organizațiile necomerciale. Ei au caracterizat proiectul de lege drept „periculos” și au sugerat că ar putea avea drept scop crearea unui sistem de organizații agricole subordonate Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

În contextul procesului de integrare europeană, organizația fermierilor solicită revizuirea proiectului și consultarea amănunțită a părerilor fermierilor, astfel încât să se ajungă la un cadru legal care să respecte pe deplin drepturile fundamentale ale cetățenilor, conform valorilor europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermeir #nemultumire #lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.