Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.