Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

19 Aug. 2024, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2024, 17:35 // Actual //  bani.md

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo