Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gazoduct #china #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.