Proiectul noului gazoduct din Rusia către China a fost abandonat definitiv

19 Aug. 2024, 17:35
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Aug. 2024, 17:35 // Actual //  bani.md

Proiectul ambițios al lui Vladimir Putin de a crește livrările de gaze către China și de a construi un nou gazoduct, „Puterea Siberiei-2”, a fost pus pe pauză pentru o perioadă îndelungată. Mongolia, țara prin care urma să treacă conducta de 2.500 de kilometri, nu a inclus gazoductul „Gazprom” în planul său național de dezvoltare până în 2028, conform publicației The South China Morning Post.

Rusia a propus Mongoliei, pe lângă veniturile din tranzit, și posibilitatea de a primi gaze din conducta cu o capacitate proiectată de 50 de miliarde de metri cubi pe an. Cu toate acestea, Moscova nu a reușit să ajungă la un acord cu Beijingul, a declarat pentru SCMP fostul membru al Consiliului de Securitate din Mongolia, Munkhnara Bayarlkhavga. „Ne aflăm într-o pauză lungă, deoarece Moscova nu mai crede că poate obține de la Beijing înțelegerea dorită, iar cel mai probabil, proiectul este amânat pentru vremuri mai bune”, a spus el.

Putin i-a propus în 2022 lui Xi Jinping să crească achizițiile de gaze rusești la 100 de miliarde de metri cubi pe an pentru a înlocui piața europeană pierdută de „Gazprom”. Însă, în ciuda declarațiilor privind „parteneriatul strategic” fără limite și a vizitei lui Putin la Beijing, președintele Chinei nu a dat „undă verde” pentru construcția gazoductului. Potrivit Financial Times, obstacolul principal a fost prețul gazului: China a cerut reducerea acestuia la nivelul intern din Rusia, adică aproximativ 60 de dolari pentru o mie de metri cubi. Acest preț este de patru ori mai mic decât cel plătit de China în prezent, 260 de dolari pentru o mie de metri cubi prin gazoductul „Puterea Siberiei-1”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Ian. 2026, 21:43
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Ian. 2026, 21:43 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Compania rusă Gazprom Neft a ajuns la un acord provizoriu pentru vânzarea pachetului său majoritar de acțiuni din rafinăriile petroliere sârbe NIS către grupul energetic ungar MOL, a anunțat luni ministrul Energiei din Serbia, Dubravka Djedovic Handanovic.

Potrivit acesteia, tranzacția trebuie să fie aprobată de Office of Foreign Assets Control (OFAC), instituția din cadrul Trezoreriei SUA care a impus sancțiuni NIS din cauza structurii sale de acționariat rusesc.

MOL a confirmat, într-un comunicat oficial, că a semnat un acord obligatoriu cu Gazprom Neft pentru achiziția participației de 56,16% deținute de compania rusă în NIS. Compania sârbă acoperă aproximativ 80% din piața carburanților din Serbia și controlează aproape jumătate din segmentul de retail.

Ministrul sârb al Energiei a precizat că parteneri din Emiratele Arabe Unite ar putea fi implicați în structura finală a tranzacției, în condițiile în care negocierile continuă până la termenul-limită de 24 martie. La rândul său, MOL a anunțat că poartă discuții cu ADNOC, compania națională de petrol a Emiratelor, pentru o posibilă participare minoritară în NIS.
Într-o declarație separată, Gazprom Neft a confirmat semnarea unui acord de intenție cu MOL pentru vânzarea participației din NIS, fără a menționa implicarea ADNOC.

Dubravka Djedovic Handanovic a subliniat că MOL va avea obligația contractuală de a menține funcționarea rafinăriei de la Pancevo, singura rafinărie din Serbia operată de NIS, la nivelurile anterioare de producție și de a majora capacitatea, dacă va fi necesar.

OFAC a impus sancțiuni NIS în luna octombrie, ca parte a măsurilor extinse împotriva sectorului energetic rus, pe fondul războiului din Ucraina. Aceste sancțiuni au dus la oprirea temporară a rafinăriei de la Pancevo și au generat îngrijorări privind aprovizionarea internă cu carburanți. Ulterior, NIS a beneficiat de o derogare temporară de la sancțiuni, valabilă până la 23 ianuarie.

În prezent, Gazprom deține 11,3% din acțiunile NIS, în timp ce Gazprom Neft controlează 44,9%. Statul sârb are o participație de 29,9%, restul acțiunilor fiind deținute de investitori minoritari și angajați.